Ilie Bolojan va convoca CSAT, dar nu pentru anularea alegerilor: Nu există elemente suplimentare
Ilie Bolojan și CSAT-ul său „necesar, dar nu prea”
Pare că Ilie Bolojan, președintele interimar, s-a trezit peste noapte că trebuie să apuce frâiele CSAT-ului. Dar nu, să nu vă gândiți că discutăm despre anularea alegerilor, așa cum premierul a sugerat cu insistență. „Nu există niciun element suplimentar pentru o astfel de convocare”, a declarat Bolojan, ca și cum ne-ar liniști pe toți. Care „elemente suplimentare”? Asta rămâne, probabil, un mister ascuns în vocabularul politic al elitei.
Bolojan a fost nevoit să explice, într-o dezbatere publică plină de ambiguitate, că CSAT-ul pe care îl va convoca „oricum este unul ordinar”. De parcă ar fi nevoie să ni se servească acest detaliu banal, care pare menit să abată conversația de la subiectul fierbinte. Și da, e despre securitate și apărare, dar nu despre alegeri. Românul de rând, păcălit zilnic cu promisiuni goale, știe deja la ce să se aștepte din acest cerc de incantații sterile.
Convocări „ordinaire” și realitatea care ne scapă
Tot acest discurs, lansat de parcă ar dezvălui vreun plan strategic de proporții, nu face decât să confirme ceea ce majoritatea suspectau: CSAT-ul devine scena unor discuții despre orice altceva decât aspectele care realmente contează pentru cetățean. Și de ce ar discuta despre alegeri, când oricum, până acum, „nu există niciun element suplimentar”? Sau mai bine spus, cine știe dacă există, dar le scapă interpretarea?
Bolojan a părut aproape jenat să răspundă despre tema anulării alegerilor. „Elemente suplimentare”, „implicații care țin de competențele CSAT” – sună savant, dar cum rămâne cu răspunsul concret? Liderii, cu toate cheile puterii în mâini, se prăbușesc sub greutatea propriilor întrebări retorice.
Un spectacol politic previzibil
În spatele acestui perdea de fum, întrebările refuză să dispară. De ce insistă premierul pe anularea alegerilor? Este această insistență un simplu joc politic sau un avertisment cu substrat? Faptul că Bolojan, aparent staționar pe o poziție de neutralitate, evită subiectul în mod ostentativ, nu liniștește spiritele. Dimpotrivă, amplifică senzația de nesiguranță colectivă.
Într-un climat politic plin de contradicții, convocarea unui CSAT „ordinar” nu este decât o bucată de puzzle care se cere elucidată de urgență. Tot acest discurs pare mai degrabă conceput pentru a evita luarea unor măsuri decisive, și mai puțin pentru a răspunde dilemelor actuale. Fanaticii neutralității politice pot aplauda acest non-eveniment, în timp ce restul românilor continuă să se întrebe de unde vor veni următoarele „elemente suplimentare”.
