Vicepremierul Oana Gheorghiu, despre impozite: „Taxa pe proprietate era…”
Vicepremierul Oana Gheorghiu despre majorarea impozitelor: „Taxa pe proprietate era foarte mică în România”
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat recent că majorarea impozitelor este un pas necesar, subliniind că „taxa pe proprietate era foarte mică în România”. Afirmațiile sale vin în contextul unei restructurări fiscale ce vizează alinierea României la standardele din alte state europene.
Gheorghiu a declarat: „Impozitul s-a majorat cum s-a majorat la toată lumea, în aceeași măsură. Cred că taxa pe proprietate era foarte mică în România. Poate că trebuia un proces început mai demult și crescut progresiv, dar nu s-a realizat”. Această observație subliniază o omisiune legislativă care a lăsat impozitele stagnante în fața unei economii în continuă evoluție.
Vicepremierul a insistat asupra faptului că Guvernul Bolojan ar fi avut soluții diferite de implementat dacă ar fi avut posibilitatea. „Știm cu toții de unde am pornit, cu ce deficit am pornit și care sunt țintele care să ne aducă pe linia de plutire. Cred că e normal ca taxa pe proprietate să fie una care să răspundă nevoilor de susținere a cheltuielilor bugetare”. Gheorghiu nu a ezitat să recunoască dificultatea pe care o va resimți populația din cauza acestor măsuri, dar a insistat că nu există alternativă viabilă pentru susținerea bugetului de stat.
De asemenea, a menționat că impozitele și taxele locale au fost majorate începând cu 2026, cu unele localități stabilind sume de plată chiar mai mari decât estimările guvernamentale de la sfârșitul anului anterior. Această variație a cotelor de impozitare este rezultatul alegerilor administrațiilor locale, care au avut libertatea de a ajusta impozitele după adoptarea legislației centrale.
Conform Guvernului, reforma sistemului de impozitare a proprietății era esențială din mai multe motive. În primul rând, România se afla printre țările cu cele mai mici venituri generate prin impozitarea proprietăților, cu doar 0,55% din PIB, în contrast cu media UE de 1,85%. În al doilea rând, a existat o disproporție considerabilă a impozitelor de la o localitate la alta, iar cronologia actualizării acestora era deficitară, necorespunzând deloc cu inflația. În plus, mai mult de o treime din impozite nu erau încasate, un aspect grav ce necesită o regândire a politicii fiscale locale.
Aceste măsuri nu vor fi ușor de digerat de către cetățeni, dar, conform lui Gheorghiu, reprezintă o mișcare necesară pentru echilibrarea bugetului național și pentru adaptarea la realitățile economice din Uniunea Europeană.
