Cristina Prună: Taxa pe stâlp nu e benefică.
Critica neiertătoare a unei politici absurde: Taxa pe stâlp
Este greu de înțeles cum politica românească continuă să se împiedice în aceleași erori, ca și când lecțiile trecutului ar fi fost șterse din memoria colectivă. Cristina Prună, vicepreședinta Comisiei pentru Industrii și Servicii, și-a exprimat deschis opoziția față de una dintre cele mai controversate măsuri fiscale – taxa pe stâlp. Această reglementare, un experiment eșuat în trecut, revine în prim-plan, de parcă ar fi soluția magică pentru bugetul găurit al statului.
Prună nu s-a ferit să critice vehement această inițiativă, subliniind că efectele ei nu vor face altceva decât să descurajeze investițiile private. „Nu văd niciun plus pentru bugetul de stat”, a spus deputata USR într-un discurs dur, punctând că taxa a fost și înainte un fiasco recunoscut chiar de inițiatorii săi dintr-o guvernare anterioară. Atunci când statul își taie craca de sub picioare, distrugând mediul investițional, nu mai rămân decât ruine economice și iluzii spulberate.
Prețuri plafonate și absurdul intervenționismului
O altă piatră de moară ridicată de Cristina Prună este legată de plafonarea prețurilor la energie, măsură care ar fi trebuit să fie temporară dar care a devenit o veritabilă capcană legislativă. Deputata avertizează că acest mecanism rupe echilibrul între cerere și ofertă, blocând piața și descurajând investițiile în sectorul energetic. „Trebuie să lăsăm piața să se așeze singură”, declară aceasta, atacând direct intervenționismul fără limite care a caracterizat ultimele guvernări.
Într-o țară unde legislația este modificată după ureche și fără a ține cont de realitățile economice, este de mirare că investitorii nu întorc complet spatele României. Cristina Prună a subliniat importanța predictibilității și echilibrului în mixul energetic – principii care par a fi însă considerate irelevante pentru cei care modifică politicile publice în funcție de interesele pe termen scurt.
Piața liberă, un ideal pierdut?
„Lichiditate, predictibilitate și lăsarea cererii să întâlnească oferta.” Acesta este mesajul repetat de Cristina Prună într-o încercare disperată de a trage un semnal de alarmă. Pentru ca o piață să funcționeze, trebuie să existe libertatea de a opera fără constrângeri artificiale create de stat. Totuși, România pare să fie incapabilă să învețe aceste lecții fundamentale.
În fața unui viitor incert, deputata a cerut eliminarea măsurilor ineficiente și crearea unor mecanisme de protecție clar stabilite pe criterii economice și nu pe dictatul populismului. „Statul trebuie să ajute punctual în situații de criză, nu să transforme intervenționismul în politică permanentă”, a concluzionat aceasta, denunțând frica politicienilor de a lăsa piața să-și dicteze ritmul.
Declinul guvernanței pe scena energetică
Într-o țară unde Ministerul Energiei anunță, prin intermediul proiectelor legislative, protejarea consumatorului vulnerabil, realitatea rămâne zguduitoare. Cristina Prună a detaliat problema vastă a consumatorului industrial, neglijat în orice plan al guvernanților. Fără mecanisme eficiente în fața fluctuațiilor de preț, companiile mari se află într-o situație nesustenabilă, distribuită doar între ignorare și fisuri legislative care le îngropă mai adânc în criză.
Propuneri precum deducerea costurilor energetice din taxele datorate la buget în cazurile extreme ar fi soluții parțiale. Totuși, când mecanismele pieței sunt complet distorsionate, iar predicțiile devin simple jocuri de noroc, nici măcar aceste inițiative nu mai sunt suficiente. România trebuie să-și definească clar rolul într-o economie a energiei turbulentă și să se alinieze standardelor europene. Altfel, viitorul energetic va fi dominat exclusiv de haos.
O schimbare de paradigmă sau un nou fiasco?
În timp ce liderii politici continuă să joace soapta promisiunilor și iluziilor legislative, pentru sectorul economic real, precum cel energetic, apăsarea politicilor incongruente devine tot mai vizibilă. Solar Energy Bucharest Summit a adus în evidență un potențial uriaș al tehnologiilor verzi și a plasat România pe harta investițiilor. Însă fără un cadru legislativ clar, predictibil și favorabil pieței, asemenea ocazii devin simple puncte de inflexiune pentru a arăta cât de pierdută este politica energetică națională.
