Cristina Chiriac candidatul pentru functia de procuror general a primit aviz negativ din partea CSM Ce urmeaza
0 3 minute 3 luni

„`html

CRISTINA CHIRIAC, PROPUNEREA PENTRU FUNCȚIA DE PROCUROR GENERAL, A PRIMIT AVIZ NEGATIV DE LA CSM

Într-o zi de joi, pe 12 martie 2026, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis să acorde un aviz negativ propunerii ministrului Justiției de numire a Cristinei Chiriac, șefa DNA Iași, în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Avizul a fost adoptat cu cinci voturi împotrivă din șase membri prezenți.

Interviurile pentru funcția de procuror general

În cadrul aceleași ședințe, procurorii din CSM au susținut interviuri cu candidații propuși pentru funcțiile de conducere. Experiența Cristinei Chiriac, menționată frecvent în contexte de justiție și anti-corupție, nu a fost suficientă pentru a convinge consilierii să-i ofere un vot favorabil.

Aviz negativ și voturi contradictorii

Referitor la votul pentru Cristina Chiriac, CSM a subliniat că acesta a fost structurat pe baza unei decizii clare, în care doar un vot a fost în favoarea propunerii sale. De asemenea, situația lui Marius Voineag, propus pentru adjunct al procurorului general, a iscat o polemică similară, cu procese de vot în care procurorii nu au reușit să ajungă la un consens, înregistrându-se o egalitate de voturi (3 pentru și 3 împotrivă).

Implicarea ministrului Justiției și alte candidaturi

Dacă la următoarele ședințe CSM nu va ajunge la o decizie prin majoritate, ministrul Justiției va putea prezenta propunerile direct președintelui țării, fără acordul secției de procurori. De la începutul acestui proces, singurul candidat care a primit aviz pozitiv a fost Codrin Horațiu Miron, pentru șefia DIICOT.

Concluzie

Procesul de selecție și numire a procurorilor continuă să fie unul complex și plin de controverse, evidențiind dificultățile cu care se confruntă CSM în gestionarea acestor propuneri. Reacțiile din partea societății și a mediului profesional sugerează un interes crescut pentru transparență și eficiență în justiție.

„`