Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan
Pe 29 aprilie 2026, liderul AUR, Petrişor Peiu, a citit în plenul Parlamentului moţiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Acest demers, titulat „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost susținut de grupurile parlamentare ale PSD, AUR și PACE – Întâi România.
Calendarul dezbaterii moţiunii
Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au stabilit un calendar pentru dezbaterea și votarea moţiunii, programând citirea acesteia pentru miercuri, la ora 12:30. Moţiunea a obţinut semnăturile a 253 de parlamentari, iar dezbaterea efectivă este programată pentru 5 mai, când votul va fi secret.
Acuzațiile aduse premierului Bolojan
În textul moţiunii, semnatarii acuză Guvernul că a realizat o politică de înstrăinare a resurselor statului sub pretextul obligațiilor din PNRR, fără consultări democratice sau asumarea de răspunderi. Potrivit acestora, premierul Bolojan confundă reformele cu vânzarea activelor și strategia cu improvizația, generând o sărăcire fără precedent a populației.
Critici la adresa retoricii guvernamentale
De asemenea, moţiunea subliniază inconsistenţa discursului oficial care prezintă statistici optimiste în contrast cu realitățile economice, evidențiind dar și minciunile că românii ar fi pregătiți să investească în listările propuse de Guvern. Se consideră că aceste acțiuni beneficiază doar cercuri restrânse, strict în interesul lor.
Referiri la scandaluri anterioare
În plus, moţiunea reiterează controversele generate de comentariile premierului la adresa anumitor categorii sociale. Bolojan a fost comparat cu dictatori istorici, iar criticii lui apreciază că astfel de referințe denotă o lipsă de respect și de cunoștințe despre istoria recentă.
Concluzia moţiunii
Semnatarii moţiunii solicită demiterea Guvernului Bolojan, argumentând că România nu poate continua sub un executiv care provoacă îngrijorare și sărăcire. Este esențial ca statul să aibă un guvern capabil să respecte și să administreze eficient resursele disponibile, întorcându-se către interesul public și bunăstarea populației.