America Latină: sub presiunea SUA, tot mai multe țări renunță la medicii trimisi de Havana

Într-o direcție îngrijorătoare, diverse țări din America Latină au început să oprească sau să diminueze colaborarea cu misiunile medicale cubaneze. Această evoluție este generată în mare parte de presiunile exercitate de Statele Unite, care contestă atât condițiile de muncă ale personalului medical trimis de Cuba, cât și modul în care operațiunile sunt gestionate la nivel local. Un raport recent publicat de CNN subliniază efectele acestor decizii asupra sistemelor de sănătate din zona respectivă.

Una dintre acțiunile recente notabile a fost decizia guvernului din Honduras, anunțată în martie 2026, de a încheia programul „Operațiunea Miracol”, care oferea intervenții oftalmologice gratuite cu ajutorul medicilor cubanezi. Această alegere a creat disconfort pentru pacienții care așteptau intervenții vitale, iar autoritățile din Honduras au motivat această decizie prin neconformitatea activităților cu reglementările locale în vigoare.

Tot mai multe țări se retrag

Fenomenul nu a afectat doar Honduras, ci s-a extins și în alte națiuni precum Jamaica, Guyana, Guatemala și chiar Venezuela. Retragerea sau suspendarea ajutoarelor medicale oferite de Cuba reprezintă o pierdere serioasă pentru Havana, care a utilizat aceste programe ca pe un instrument de diplomație, dar și ca pe o sursă semnificativă de venituri externe.

Criticile aduse programelor medicale cubaneze au crescut semnificativ. Oficialii americani, printre care și secretarul de stat Marco Rubio, au declarat că aceste misiuni funcționează în condiții care seamănă cu muncă forțată. În plus, au fost introduse restricții de viză pentru indivizii implicați în administrarea acestor programe, pe fondul acuzațiilor că personalul medical primește doar o mică parte din banii plătiți de diversele state primitoare, majoritatea sumelor fiind direcționate către guvernul cubanez.

Presiuni și restricții asupra medicilor cubanezi

În aprilie, Comisia Inter-Americană pentru Drepturile Omului a publicat un raport care recunoaște contribuția semnificativă a medicilor cubanezi în regiunile defavorizate, dar a evidențiat și numeroase practici problematice, incluzând restricții asupra liberei circulații, interacțiunile cu comunitățile locale și exprimarea opiniilor politice. În fața acestor acuzații, autoritățile cubaneze au contestat concluziile raportului, afirmând că intervențiile lor sunt acte de solidaritate internațională.

Din punct de vedere economic, impactul acestor misiuni este remarcabil. Se estimează că misiunile medicale generează Cubei aproximativ 4 miliarde de dolari anual, o sumă pe care oficialii cubanezi o contestă. Președintele Miguel Díaz-Canel a declarat în repetate rânduri că colaborarea medicală este o sursă legitimă de venit pentru o națiune afectată de severe sancțiuni economice.

Medicii, prinși între oportunități și nemulțumiri

Unii foști membri ai misiunilor medicale au declarat că participarea la aceste programe le-a creat ocazia de a obține venituri inaccesibile în Cuba. Totuși, mulți dintre aceștia s-au simțit dezamăgiți de condițiile restrictive impuse de autoritățile cubaneze. Experiențele internaționale le-au relevat o realitate mult diferită față de cea prezentată de propaganda cubaneză.

Reducerea numărului de medici cubanezi în comunitățile defavorizate din America Latină riscă să compromită accesul acestor populații la îngrijire medicală esențială, în timp ce Cuba își pierde un instrument valoros de influență externă, construit cu eforturi constante pe parcursul ultimelor decenii.