Critica MAE față de comportamentul Dianei Șoșoacă

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a reacționat cu fermitate după ce Diana Șoșoacă, europarlamentar din partea formațiunii SOS România, a participat la summit-ul de la Sankt Petersburg, unde a avut cuvinte de laudă pentru președintele rus, Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a declarat că prezența ei alături de oficiali ruși, în contextul sancțiunilor europene, nu doar că nu legitimează poziția acestora, dar, în fapt, îi descalifică pe cei care participă la astfel de întâlniri.

Contextul european și poziția României

În cuvintele lui Țărnea, nicio țară din Uniunea Europeană nu a participat la festivalul sprijinitor al Rusiei desfășurat la Sankt Petersburg, subliniind că valorile europene sunt fundamental incompatibile cu regimul oligarhic și conflictele în care Rusia este implicată. MAE subliniază că o astfel de adunare arată mai degrabă izolarea Rusiei decât orice altceva, fiind doar un spectacol al unor excepții jenante.

Declaratiile Dianei Șoșoacă

În cadrul forumului, Șoșoacă a afirmat că poporul român nu-l urăște pe Putin și își dorește pacea cu Rusia, manifestându-și admiratia față de forța economică și poporul rus. Ea a subliniat că nu vrea ca România să sprijine Ucraina cu resurse financiare sau materiale, explicând că nu are un președinte legitimizat, din perspectiva sa. Aceste declarații au fost interpretate ca fiind extrem de controversate și au generat un val de critici.

Împrejurimile summit-ului

La eveniment, Diana Șoșoacă a fost surprinsă în fotografii alături de personalități precum Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, și de Ilan Șor, oligarch dat în urmărire internațională. Această asociere a amplificat criticile aduse de oficialii români, care consideră că astfel de acțiuni diminua demnitatea țării.

Reacția globală la comportamentul Danei Șoșoacă

MAE a subliniat că acțiunile cetățenilor europeni care aleg să se asocieze cu oficiali ruși sub un regim de sancțiuni sunt un motiv serios de îngrijorare, având un impact negativ asupra percepției României în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, purtătorul de cuvânt a accentuat că solitudinea unui stat agresor nu poate fi ascunsă prin apariția unor indivizi care nu reprezintă opinia națională.