Cynthia Păun (USR) dénonsează discrepanțele din rezultatele Evaluării Naționale în Ilfov

Recent, senatoarea USR de Ilfov, Cynthia Păun, a tras un semnal de alarmă asupra rezultatelor înregistrate de județul Ilfov la Evaluarea Națională din 2026. Aceasta a contestat modul în care Instituția Prefectului Ilfov a prezentat datele, susținând că primele nouă școli cu cele mai bune rezultate în acest examen sunt toate unități de învățământ private, în timp ce prima școală de stat se plasează pe o neașteptată poziție a zecea în clasament.

Într-o postare pe rețelele sociale, senatoarea Păun a subliniat că informațiile furnizate de autorități nu reflectă realitatea din sistemul de învățământ public din județ. Potrivit datelor oficiale, Ilfovul figurează pe locul 10 în România, în funcție de procentul mediilor peste 5, o afirmație care contrazice evaluările locale ce sugerează o poziție considerabil mai favorabilă.

Pe baza unei analize proprii a informațiilor disponibile, Păun a ajuns la concluzia că, de fapt, județul Ilfov ar putea ocupa poziția 15. Aceasta subliniază că Ministerul Educației nu a publicat un clasament oficial bazat pe mediile generale ale notelor, ceea ce creează o discrepanță semnificativă între realitatea observată și cea raportată de autorități.

În cadrul acelei postări, senatoarea a specificat că primele nouă instituții din clasamentul său se află în localități precum Voluntari, Pipera și Bragadiru. Aceste școli au înregistrat aproximativ 170 de candidați din totalul de 3.441 de elevi care au participat la evaluare în județ, adică mai puțin de 5% din total. În contrast, majoritatea tinerilor din Ilfov, aproximativ 95%, frecventează școli de stat, acestea având un nivel de performanță cu aproape două puncte mai puțin decât colegii lor care studiază în instituții private.

Păun a menționat și dificultățile cu care se confruntă școlile de stat, subliniind faptul că 28 dintre acestea au obținut medii sub 6 la examenul național. De asemenea, ultimele 11 locuri din clasament sunt ocupate exclusiv de unități de stat din diverse localități, precum Jilava, Glina, Cernica, Găneasa, Nuci și Ștefăneștii de Jos.

În încheiere, senatoarea a insistat că rezultatele strălucite ale școlilor private nu trebuie utilizate pentru a evalua performanțele globale ale sistemului de educație public. Ea a argumentat că diferențele semnificative între instituțiile din zone privilegiate, cum ar fi Pipera și Voluntari, și cele din comune mai puțin dezvoltate, precum Glina și Jilava, reflectă nu doar calitatea educației, ci și accesibilitatea resurselor educaționale. Aceste inechități ridică un important semn de întrebare asupra modului în care rezultatele examenelor naționale sunt interpretate și comunicate, subliniind astfel controversele persistente dintre educația publică și cea privată în România.