Summitul NATO de la Ankara: Tensiuni Transatlantice și Presiuni pentru Creșterea Cheltuielilor de Apărare
Liderii NATO s-au reunit marți, 7 iulie 2026, la Ankara pentru un summit de două zile, desfășurat într-o atmosferă marcantă de tensiuni persistente între Statele Unite și aliații europeni. Această întâlnire are loc pe fondul presiunilor crescute pentru respectarea angajamentelor de majorare a cheltuielilor de apărare, cu scopul de a contracara orice tendințe separatiste din cadrul alianței. Donald Trump, fost președinte al SUA, reiterează constant necesitatea ca membrii NATO să își crească contribuțiile financiare la apărare.
Această reuniune survenea la un an după summitul de la Haga, un moment crucial care a subliniat eforturile aliaților de a evita o fractură majoră în relațiile transatlantice, în special în contextul revenirii lui Trump la conducere. La Haga, liderii NATO au adoptat o declarație concisă, axată pe angajamentele de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Aceasta a fost văzută ca o încercare de a diminua criticile venite din partea lui Trump, care a acuzat aliații europeni de abuzuri în ceea ce privește suportul militar oferit de SUA.
Tensiunile recent amplificate dintre Statele Unite și aliații europeni sunt alimentate de diverse declarații și acțiuni ale lui Trump, precum amenințările referitoare la o intervenție în Groenlanda, care este un teritoriu danez, membru NATO. Criticile sale la adresa aliaților europeni pentru presupusa lor lipsă de sprijin în contextul conflictului cu Iranul au sporit îngrijorările legate de viitorul unității Alianței. De asemenea, discuțiile s-au concentrat asupra intențiilor Washingtonului de a reduce din capacitățile sale militare existente pe teritoriul european.
În cadrul acestui context delicat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și-a exprimat dorința de a face progrese în cadrul discuțiilor de la Ankara, subliniind importanța implementării angajamentelor asumate cu un an înainte. Aceste discuții se vor focusa pe dezvoltarea unor planuri concrete de cheltuieli și pe asigurarea că toate statele membre își respectă angajamentele de a aloca 5% din PIB pentru apărare.
Raportul Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm evidențiază o creștere rapidă a cheltuielilor militare ale țărilor europene din NATO în anul 2025, cea mai accelerată din 1953. Germania, de exemplu, a devenit cel mai mare contribuitor european, având un buget de apărare de 114 miliarde de dolari, ceea ce marchează o creștere semnificativă de 24% față de anul precedent. În paralel, Polonia și statele baltice se apropie cu pași rapizi de pragul de 5% din PIB, în timp ce economii robuste, precum Marea Britanie și Franța, continuă să rămână sub acest nivel.
Investițiile în sectorul apărării au fost accelerate, iar un exemplu notabil este parteneriatul dintre Lockheed Martin și Rheinmetall, care va produce rachete ATACMS în Germania, reprezentând un moment decisiv pentru colaborarea militară internațională. În concluzie, summitul NATO de la Ankara este privit ca un test crucial pentru viitorul relației transatlantice și pentru abilitatea Alianței de a rămâne unită în fața provocărilor politice și de securitate ce se conturează în viitorul apropiat.