Eșecul operațiunii de la Cernavodă, explicat de Diana Buzoianu

Diana Buzoianu, ministra Mediului, a subliniat recent provocările întâmpinate în cadrul operațiunii de la Cernavodă, explicând că o serie de factori au condus la o situație complicată în ceea ce privește debitul Dunării. A declarat că s-a creat un dâmb, un obstacol care a reorientat debitul apei, afectând funcționarea centralei nucleare. Aceasta a specificat că, în ciuda eforturilor de a crește nivelul apei prin coborârea barjelor, s-au generat curente imprevizibile, ceea ce a complicat și mai mult gestionarea resurselor de apă.

În interviul acordat la Euronews, Buzoianu a punctat că estimările inițiale privind capacitatea centralei de a funcționa au fost revizuite, iar data de 11 august ar putea aduce un nou record de 1.360 de metri cubi pe secundă în debitul Dunării. Aceasta a explicat cum, prin mobilizarea celor patru barje și dislocarea stâncii din Pârjoaia, s-a reușit o creștere inițială a nivelului apei cu 8 centimetri. Totodată, a avertizat că drumul apei până la centrală este de 60 de kilometri, ceea ce poate crea numeroase obstacole pe parcurs.

Lucrări de dragare și finanțare urgentă

Ministra Mediului a descris momentul actual ca fiind o cursă contra cronometru, având în vedere riscurile crescânde de oprire a Unității 2 a centralei. Recent, guvernul a decis alocarea a 5 milioane de lei pentru lucrările de dragare necesare, pentru a optimiza debitul apei și a se asigura că unitatea poate reporni rapid, în eventualitatea unei opriri. Diana Buzoianu a subliniat importanța acestor lucrări, menționând că efectele schimbărilor climatice cu care se confruntă România devin tot mai acute, iar măsurile de prevenire au fost insuficient implementate în trecut.

Critici aduse Ministerului Transporturilor

Ministra a criticat Ministerul Transporturilor, subliniind că de ani de zile se cunoștea necesitatea unor lucrări esențiale pentru adaptarea comunităților din jurul Dunării la fenomenele extreme. A menționat că, deși au existat hotărâri de guvern aprobate anterior, prioritizarea proiectelor destinate protejării fluviului Dunărea nu a fost constantă, ceea ce a dus la o situație delicată în prezent. Lucrarea necesară ar fi avut un cost estimat la aproape un miliard de lei și ar fi trebuit să fi fost deja realizată.

Impactul asupra resurselor de apă

Buzoianu a explicat că, în prezent, sub 20% din apă ajunge pe Dunărea veche, iar restul este preluat de brațul Bala. Aceasta face ca gestionarea resurselor de apă să fie și mai dificilă. Situația actuală este un exemplu clar al impactului negativ al neatenției față de mediul înconjurător și al impreparării în fața schimbărilor climatice, care devin din ce în ce mai evidente și mai impunătoare.