Curtea Constituțională analizează Legea ANI

Curtea Constituțională a României (CCR) se va reuni pentru a discuta sesizările privind neconstituționalitatea noii Legi a integrității, care este considerată un element crucial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta trebuie promovată până la 31 august, iar întârzierile în adoptarea acesteia ar putea afecta România în obținerea fondurilor europene esențiale.

Contestații și amendamente

Legea a fost contestată de 27 de senatori din partidele USR și PNL, care susțin că unele prevederi sunt neconstituționale. Printre acestea se numără amendamentul „Fritz”, care prevede că aleșii locali care au fost declarați în conflict de interese sau incompatibili anterior noii legi vor pierde mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii afirmă că această măsură contravine principiului legii, care ar trebui să se aplice doar pentru viitor, neputând afecta situații deja încheiate sub vechea reglementare.

Declarațiile de avere și de interese

Un alt aspect contestat al legii este legat de obligația de a depune declarații de avere și interese pentru partenerii de viață ai demnitarilor, conform amendamentului „Grădinaru”. Opoziția consideră că această reglementare reprezintă o invazie în viața privată a indivizilor care nu exercită funcții publice, invocând riscuri legate de respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Impactul asupra fondurilor europene

Reprezentanții social-democraților acuză Opoziția de acțiuni care blochează accesul la 771 de milioane de euro din fondurile europene, susținând că integritatea nu poate fi asigurată prin reglementări neconstituționale menite să dezavantajeze adversarii politici. Disputa juridică se desfășoară într-un context internațional tensionat, iar orice neclaritate legislativă s-ar putea traduce în penalizări din partea organismelor europene.

Precedente și consecințe

Recent, CCR a stabilit printr-o decizie din mai 2025 că informațiile despre familiile demnitarilor nu trebuie să fie publice, ceea ce ridică întrebări cu privire la transparența averilor politicienilor și la respectarea angajamentelor internaționale ale României față de organisme precum OCDE și Comisia Europeană, inclusiv în cadrul evaluărilor referitoare la statul de drept.