Înalta Curte urmează să pronunțe decizia finală în cazul împotriva Guvernului, cu o miză de 1 miliard de…
ÎNALTA CURTE A AMÂNAT DECIZIA FINALĂ ÎN PROCESUL ÎMPOTRIVA GUVERNULUI CU MIZĂ DE 1 MILIARD DE EURO
Data actualizării: 20.08.2026, ora 16:09. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat, joi, 20 august, pronunțarea unei decizii finale în procesul intentat împotriva Guvernului și Ministerului de Finanțe. Această acțiune vizează plata drepturilor salariale restante ale magistraților, iar miza totală a litigiului se ridică la aproximativ 1 miliard de euro, respectiv 5 miliarde de lei. Primă instanță, Curtea de Apel București, a decis deja că Executivul este obligat să efectueze plățile necesare prin rectificare bugetară.
ACTUALIZARE
Decizia finală a fost amânată pentru 3 septembrie, marcând a patra amânare a pronunțării. Dosarul se află în prezent în faza de recurs, iar Cultra de Apel București a acceptat, pe 5 mai, acțiunea inițiată de ÎCCJ, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
IMPLICAȚIILE ÎN JUSTIȚIE
ÎCCJ a subliniat că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al magistraților, în special a celor care dețin titluri executorii. În cererea înaintată prin președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, instanța susține că Guvernul, prin refuzul de a respecta hotărârile judecătorești, subminează autoritatea justiției și a separației puterilor în stat.
REACȚIA GUVERNULUI
În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat instanței să se sesizeze Curtea Constituțională, ridicând obiecții de neconstituționalitate legate de Legea contenciosului administrativ. Executivul contestă legalitatea impunerii de fonduri adiționale prin rectificare bugetară și legalitatea ca instanțele să determine drepturi salariale ce depășesc limitele stabilite de legea bugetului.
SESIZĂRI ȘI CONFLICTE CONSTITUȚIONALE
La începutul lunii iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la conflictul juridic generat de comportamentul Înaltei Curți. Premierul a argumentat că instanța a depășit competențele sale respective puterilor executive și legislative, invocând în acest sens reglementările legale referitoare la gestionarea finanțelor publice.
RESTANȚELE SALARIALE
Contextul financiar al acestui proces este dat de majorările salariale retroactive acordate judecătorilor și procurorilor, însumează 25% din salariile lor, aplicate din 2018. Din bugetul întocmit de Ministerul Finanțelor pentru 2026, au fost alocate aproape 5 miliarde de lei, sumă destinată acestor restanțe, dar care a fost parțial amânată pentru alocarea ajutoarelor sociale de 1,1 miliarde de lei.
