Negocierile de la Cotroceni pe Legea salarizării au fost amânate în ultimul moment: Termenul-limită pentru adoptare bate la ușă

Negocierile pentru aprobarea nouei Legi a salarizării au fost amânate, chiar înainte de o săptămână decisivă, ceea ce complică calendarul deja strâns. Întâlnirea programată pentru duminică la ora 17.00 la Palatul Cotroceni, între consilierul prezidențial Radu Burnete și specialiștii partidelor care au constituit fosta coaliție, a fost reprogramată pentru luni. Această întârziere afectează discuțiile menționate între președintele României, Nicușor Dan, și liderii PSD, PNL, USR și UDMR, la fel de importante, care au fost de asemenea amânate pentru marți. Aceste negocieri sunt esențiale pentru a dezvolta un consens asupra formulei finale a legii.

Întâlnirea care fusese planificată avea scopul de a lămuri ultimele aspecte din proiectul de lege înainte ca liderii politici să decidă asupra unei variante acceptabile pentru toate cele patru partide. Conform surselor, amânarea s-a impus deoarece experții din partide au solicitat timp suplimentar pentru a analiza detaliile proiectului de lege propus de ministrul Muncii și pentru a veni cu eventuale modificări și amendamente.

Acest decalaj pune o presiune și mai mare pe calendar, având în vedere că, la reuniunea de joi de la Cotroceni, s-a stabilit că, în cazul unui acord între partide, legea ar trebui adoptată până la sfârșitul săptămânii viitoare. Timpul disponibil pentru adoptarea legii este extrem de limitat, cu doar trei zile rămase pentru a fi aprobată atât de Senat, cât și de Camera Deputaților, înainte de a fi trimisă pentru promulgare.

Adoptarea Legii salarizării are o miză semnificativă, fiind un jalon important de 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul legislativ este esențial pentru reformarea sistemului de salarizare din sectorul public și a fost asociat cu diverse angajamente financiare asumate de România.

Există, de asemenea, riscuri asociate cu o întârziere a adoptării legii, în special dacă aceasta ajunge la Curtea Constituțională. Într-un asemenea caz, Comisia Europeană ar putea considera că jalonul nu a fost îndeplinit la timp. Totuși, dacă legea intră în vigoare până în luna octombrie, România ar putea suporta o penalizare de aproximativ 20 de milioane de euro, însă jalonul ar fi considerat în cele din urmă îndeplinit, iar plățile aferente prin PNRR ar putea veni în noiembrie.

Până la acest moment, liderii PSD, PNL, USR și UDMR au primit o nouă variantă a proiectului din partea lui Radu Burnete, care a menționat că documentul respectă, în principiu, atât obligațiile din PNRR, cât și limitele fiscale necesare. Partidele au fost solicitante pentru a analiza acest proiect și a proporționa observații care să fie discutate în întâlnirea finală cu președintele.

Proiectul actual pleacă de la o anvelopă de aproximativ 12 miliarde de lei pentru salariile din sistemul public, cu 4 miliarde de lei mai mult decât versiunea anterioară. Aceste fonduri suplimentare sunt destinate măsurilor compensatorii și reducerilor de cheltuieli, fără a crea noi taxe.

În cazul în care se va ajunge la un consens, se preconizează adoptarea simultană a două proiecte: Legea salarizării și pachetul fiscal care va acoperi costurile acesteia. Se estimează că sănătatea și educația vor primi împreună mai mult de jumătate din suma disponibilă, iar resursele suplimentare vor fi îndreptate în special pentru a corecta inechitățile între diferitele familii ocupaționale. Peste 70% dintre angajații din sectorul public ar urma să beneficieze de creșteri salariale, iar pentru gărzile efectuate în weekend, este prevăzut un tarif cu 30% mai mare.

Însă o condiție politică esențială rămâne ca proiectul să fie susținut de toate cele patru partide. S-a convenit că, în lipsa unui acord, PSD, PNL, USR și UDMR nu vor depune versiuni separate ale legii, ceea ce generează o responsabilitate comună.