„`html

Ce jaloane PNRR mai are de îndeplinit România și care sunt legile critice care trebuie adoptate până la 31 august

România se află într-un perioada crucială, având mai puțin de două săptămâni la dispoziție pentru a finaliza aspectele legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fondat pe investiții de aproximativ 10 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o treime din totalul investițiilor publice ale guvernului. Închiderea acestui capitol presupune bifarea a 8 jaloane vitale, depinzând de adoptarea a 6 legi critice în cadrul Parlamentului. Actualmente, două dintre aceste legi se află în stadiu de „pending”, fiind fie blocate, cum ar fi legea salarizării, fie nepromulgate, precum legea Agenției Naționale de Integritate (ANI).

Aceste 8 jaloane sunt esențiale pentru accesarea sumelor de 10 miliarde de euro, însă, neîndeplinirea lor ar putea atrage penalizări financiare de 771 sau 972 milioane de euro, ceea ce înseamnă că România nu poate primi fondurile necesare. Este o situație simplă: dacă se bifează jalonul, Comisia Europeană oferă banii, în caz contrar, aceștia rămân inaccesibili.

Legile care sunt direct legate de îndeplinirea acestor jaloane sunt următoarele:

• Legea modificării Codului Administrativ (adoptată)
• Legea sistemului de recompensare a performanței pentru angajații ANAF (adoptată)
• Legea decarbonizării (adoptată)
• Codul Urbanismului (adoptat)
• Legea ANI (nepromulgată)
• Legea salarizării (blocată)

LEGEA ANI, PE MUCHIE DE CUȚIT

Lista jaloanelor relevante, asociate legilor necesare pentru atingerea obiectivelor PNRR, este următoarea:

1. Jalonul 431: Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică, coordonat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției. Acest jalon depinde de adoptarea legii integrității, cunoscută popular ca „Legea ANI”, și a stârnit controverse după adoptarea „amendamentului Fritz”. Legea a fost contestată la Curtea Constituțională, care a decis ulterior că acest amendament este constituțional, iar legea va fi trimisă din nou la Parlament pentru promulgare.

2. Jalonul 509: Stabilirea unui cadru legislativ pentru utilizarea terenurilor de stat ca fiind zone dedicate investițiilor în surse regenerabile de energie. Aceasta a fost deja adoptată în Parlament.

3. Jalonul 315: Crearea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, care are printre obiective reducerea termenelor pentru emiterea documentelor administrative. Codul Urbanismului a fost votat, dar se așteaptă votul final în Senat.

4. Jalonul 119a: Reforma pieței electrice. Această măsură este legată de controversata lege a decarbonizării, care limitează închiderea centralelor pe cărbune, generând tensiuni în Parlament.

5. Jalonul 128: Decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire, această măsură a fost adoptată recent în Parlament.

6. Jalonul 197: Reforma ANAF, care include modificări legislative pentru creșterea respectării obligațiilor fiscale.

7. Jalonul 4: Modernizarea sistemului național de gospodărire a apelor, ce presupune reconfigurarea Administrației Naționale „Apele Române” prin reglementarea economiei resurselor de apă.

8. Jalonul 420: Legea salarizării unitare, considerată cel mai dificil jalon. Această măsură a generat nemulțumiri în rândul angajaților din sectorul public, iar adoptarea sa s-a blocat din cauza discuțiilor intense dintre sindicate și autorități.

Fiecare din aceste jaloane are un impact semnificativ asupra capacității României de a accesa fonduri europene esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei. Neîndeplinirea lor va aduce penalizări severe, ceea ce subliniază urgența acțiunilor legislative necesare.

„`