Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat recent că extinderea CASS (Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate) pentru pensiile de peste 3.000 de lei, propusă pentru implementare după anul 2027, nu este o cerință impusă de Comisia Europeană. Potrivit afirmațiilor sale, decizia de extindere este rezultatul unor evaluări interne realizate de către autoritățile române, subliniind că Bruxelles-ul nu determină cum ar trebui să gestioneze România bugetul asigurărilor de sănătate.

Pîslaru a explicat că deficitul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a scăzut semnificativ în acest an, ceea ce oferă un context favorabil în analiza viitoarelor măsuri economice. El a menționat că pentru a putea aloca 12 miliarde lei pentru Legea salarizării, România trebuie să implementeze măsuri compensatorii care să susțină acest demers. Conform lui, este mai prudent să se opteze pentru o alocare de 10 miliarde lei, având în vedere recomandările venite din partea Comisiei Europene.

În ceea ce privește discuțiile cu Bruxelles-ul, Pîslaru a declarat că România are o abordare specifică, iar corespondența între agențiile guvernamentale române și Comisia Europeană este deschisă și transparentă. „Nu există obligații impuse direct de Comisia Europeană“, a subliniat acesta, subliniind astfel autonomia de decizie cu care se confruntă România.

Referitor la posibilele modificări ale impozitului pe pensii, Ministrul a accentuat că Ministerul Finanțelor va realiza o analiză detaliată a bugetului asigurărilor de sănătate, afirmând că, în lipsa unor măsuri adecvate, deficitul ar putea deveni o problemă majoră. „Trebuie să ne gândim la cum gestionăm cheltuielile pentru medicamente și servicii medicale”, a adăugat Pîslaru.

În contextul adoptării Legii salarizării, Pîslaru a exprimat optimism, menționând că speră ca aceasta să fie adoptată până la data de 31 august. Două dintre partidele politice cu influență, PNL și USR, s-au arătat susținătoare ale acestei legi, în timp ce UDMR și PSD au exprimat rezerve, ceea ce face necesară o evaluare detaliată a pozițiilor interne ale acestora.

Pînă în prezent, sectoarele Sănătății și Educației au fost cele mai receptive la propunerile de creștere salarială, însă provocările persistă. În special în domeniul sănătății, unde sindicatele au început discuții despre posibile ajustări legislative, Ministrul a reafirmat că orice modificare trebuie să fie realistă și bazată pe necesitățile financiare concrete.

În concluzie, Pîslaru insistă că, deși România va continua să se consulte cu Comisia Europeană, deciziile fundamentale în domeniul fiscal și bugetar vor fi la latitudinea autorităților naționale, în conformitate cu nevoile și capacitățile interne ale țării.