77% dintre români cred că uniforma obligatorie ar reduce discriminarea între elevi

Aproximativ trei din patru români consideră că introducerea uniformei obligatorii în școli ar putea diminua discriminarea dintre elevi, arată datele unui sondaj realizat de INSCOP Research.

Conform cercetării sociologice, 77% dintre respondenți susțin această idee într-o măsură foarte mare sau destul de mare. Mai exact, 52,9% dintre cei chestionați afirmă că uniforma ar reduce discriminarea „în foarte mare măsură”, în timp ce 24,1% consideră că efectul ar fi „în destul de mare măsură”.

La polul opus, 20,6% dintre respondenți nu cred că uniforma obligatorie ar contribui semnificativ la reducerea discriminării. Dintre aceștia, 8,1% sunt de acord doar într-o măsură mică, iar 12,5% într-o măsură foarte mică sau deloc. Un procent de 2,4% nu au răspuns sau nu au putut aprecia.

Categorii sociale care susțin mai puternic măsura

Susținerea pentru uniforma obligatorie este mai ridicată în anumite segmente ale populației. Peste media eșantionului, consideră că uniforma ar diminua discriminarea votanții PSD și AUR, femeile, persoanele de 60 de ani și peste, cei cu educație primară și angajații la stat.

Datele indică însă și diferențe în funcție de vârstă, educație și mediul de rezidență. Persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, cele cu educație primară sau medie, locuitorii din mediul urban mare și angajații la stat se regăsesc într-o proporție mai mare decât media și printre cei care consideră că uniforma nu ar reduce discriminarea.

Uniforma, percepută ca mecanism de echilibrare socială

Interpretarea INSCOP pune accentul pe o posibilă explicație socială a popularității uniformei. Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, uniforma pare să fie percepută mai puțin ca un instrument de disciplină și mai mult ca un mecanism prin care pot fi diminuate diferențele sociale vizibile dintre copii.

Susținerea ridicată a măsurii indică, în această interpretare, o sensibilitate puternică față de inegalitățile care apar în școală. În același timp, rezultatul poate reflecta o nevoie mai largă de ordine, predictibilitate și repere comune în spațiul școlar.

Sondajul a fost realizat în perioada 1-7 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.