Sesizare privind legea care a dus la încetarea mandatului primarului Timișoarei

Comisia de la Veneția a fost sesizată oficial cu privire la așa-numitul amendament Fritz, în urma căruia primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și-a pierdut mandatul de edil pentru unele acte pe care le-a semnat cu încălcarea legii. Solicitarea a fost transmisă de președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Gunn Marit Helgesen, la cererea a doi membri ai Parlamentului României.

În interpelarea oficială, Helgesen cere un aviz al Comisiei de la Veneția privind compatibilitatea dispozițiilor tranzitorii ale Legii nr. 180/2026, în special a efectului lor retroactiv, cu standardele europene și internaționale aplicabile. Solicitarea invocă Rezoluția (2002)3 de adoptare a Statutului revizuit al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept.

Documentul arată că doi membri ai ambelor camere ale Parlamentului au semnalat existența unor dispoziții legislative tranzitorii care pun capăt ex lege mandatelor elective locale exercitate în prezent, cu efect retroactiv, automat și fără nicio evaluare individualizată. Mandatele urmează să se stingă la expirarea unui termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, respectiv în jurul datei de 30 septembrie 2026.

Sesizarea subliniază caracterul urgent al chestiunii, întrucât punerea în aplicare a acestor dispoziții poate duce la încetarea prematură a mandatelor elective locale și poate avea un impact direct asupra continuității reprezentării democratice locale și asupra stabilității autonomiei locale în România.

Recomandările Comisiei de la Veneția nu sunt obligatorii. Conform reglementărilor sale interne, Comisia emite avize din proprie inițiativă sau, cel mai des, la solicitarea instituțiilor autorizate ale statului. Recomandările pot lua forma unor studii, rapoarte amicus curiae, rapoarte sau îndrumări practice pentru avizele anterioare. Ele au caracter de soft law, instrumente juridice fără caracter obligatoriu, deși în dreptul internațional contemporan se atestă o tendință de a completa sau înlocui legislația tradițională hard law cu norme de soft law.

Anterior, Comisia Europeană a fost sesizată în legătură cu legea privind integritatea, care urmează să fie evaluată în cadrul celei de a șasea și ultime cereri de plată, încă nedepusă de autoritățile române. Serviciile CE sunt angajate în discuții tehnice care susțin implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026. Președintele grupului PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew Europe, Valérie Hayer, au atras atenția șefei executivului UE asupra preocupării grave pentru respectarea statului de drept în România și asupra riscului ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență să contribuie neintenționat la subminarea democrației românești, solicitând atenția și acțiunea urgentă a Comisiei.

Curtea Constituțională a reținut că legea criticată nu reglementează un cumul de răspunderi sau sancțiuni care s-ar autoexclude reciproc, ci o singură formă de răspundere cu sancțiuni bine definite juridic, menite să protejeze integritatea funcției, fără a încălca art. 1 alin. (5) din Constituție. Curtea a menționat că, după intrarea în vigoare a Constituției din 1991, neretroactivitatea legii a devenit un principiu constituțional, iar legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui.

Potrivit judecătorilor CCR, norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă din trecut, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată. CCR notează că se impune luarea în considerare a efectelor viitoare ale situației juridice născute anterior intrării în vigoare a noii legi în materia integrității publice ca fiind o situație în curs, căreia i se aplică prevederile legii noi.

Reprezentanții PSD au transmis, după sesizarea depusă la Comisia Europeană de către USR, că încercarea USR de a dezinforma Parlamentul European și Comisia Europeană pentru a interveni cu rezoluții și sancțiuni împotriva României reprezintă un act iresponsabil de trădare națională. Social-democrații susțin că USR solicită oficialilor europeni să pedepsească România în favoarea președintelui lor de partid, omițând să precizeze că acesta este un condamnat definitiv pentru conflict de interese, și califică demersul drept o campanie antinațională și antieuropeană.

PSD afirmă că în Raportul anticorupție al UE privind România din 2014, Comisia Europeană sublinia că, odată definitive, deciziile de conflict de interese trebuie să ducă la încetarea mandatului funcționarului ales, iar în Raportul MCV din 2015 recomanda României să adopte legi stricte în materie de integritate în cazul aleșilor locali, având în vedere rolul-cheie jucat de aceștia în cadrul procedurilor de achiziții publice.