CCR analizează sesizarea premierului interimar privind restanțele salariale ale magistraților

Curtea Constituțională a României este așteptată să se pronunțe miercuri asupra sesizării formulate de premierul interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.

Sesizarea a fost depusă după ce Instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță în dosarul privind neplata unor restanțe salariale apărute în urma majorărilor stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Premierul interimar a declarat anterior că Executivul a fost nevoit să formuleze această sesizare deoarece instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Potrivit lui Bolojan, sarcina puterii judecătorești este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din perspectiva juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional.

Premierul a invocat Legea 500 din 2002 privind finanțele publice și Codul administrativ, potrivit cărora elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative. El a susținut că puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector.

Bolojan a afirmat că instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, ceea ce ar reprezenta o ingerință directă în activitatea Executivului.

Înalta Curte a solicitat plata a 4,8 miliarde de lei

În luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe.

Premierul a explicat că prima instanță a stabilit, în afara acestei sume, și penalități de 1% pe zi, ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, aproximativ nouă milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte stabilite pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern. El a precizat că acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că, în afara sumelor solicitate de Înalta Curte, mai există și sume în zona de Parchet, de aproximativ trei miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.

CAB a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de zece zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată la primul termen al procesului.