Fost militar ucrainean, judecat în Germania pentru sabotajul Nord Stream

Un fost ofițer militar ucrainean, identificat conform legislației germane privind protecția datelor personale doar ca Serhii K., este judecat în Germania, fiind acuzat că a organizat operațiunea clandestină care a provocat exploziile gazoductelor Nord Stream în septembrie 2022. Procesul, care a început miercuri, reprezintă prima ocazie în care probele colectate pe parcursul unei anchete de mai mulți ani sunt analizate într-o ședință publică.

Potrivit procurorilor, Serhii K. ar fi condus un grup de agenți ucraineni, printre care scafandri și un specialist în explozibili, și ar fi colaborat cu alți militari pentru a planifica operațiunea în numele unor entități neidentificate ale statului ucrainean. Bărbatul, arestat anul trecut în Italia în baza unui mandat internațional, neagă orice implicare în exploziile care au avariat conductele cu o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri, amplasate pe fundul Mării Baltice. Guvernul ucrainean a negat, de asemenea, orice implicare în sabotaj.

Moscova a declarat luni că așteaptă un „verdict just”, care să dezvăluie atât identitatea autorilor, cât și a celor care au ordonat operațiunea.

Acuzațiile ar putea constitui crime de război

Procurorii germani consideră că faptele atribuite lui Serhii K., respectiv atacarea unor obiective civile și provocarea unor explozii care au distrus infrastructura și au afectat serviciile publice, ar putea constitui o crimă de război. Presupusul obiectiv al operațiunii era întreruperea unei surse importante de venituri externe pentru Rusia, după invazia pe scară largă a Ucrainei, declanșată în februarie 2022.

Serhii K. este singura persoană judecată în acest proces, însă autoritățile croate au arestat un alt bărbat, identificat drept Vladimir Z., despre care procurorii cred că ar fi făcut parte din echipa de scafandri.

Cum ar fi fost organizat sabotajul

Potrivit procurorilor, Serhii K. ar fi călătorit din Polonia în Germania cu aproximativ trei săptămâni înaintea atacului, folosind un pașaport ucrainean falsificat. Acesta și ceilalți membri ai grupului ar fi utilizat un velier închiriat din orașul german Rostock pentru a ajunge într-o zonă apropiată de insula daneză Bornholm, unde ar fi amplasat pe fundul mării explozibili specializați, de uz militar, dotați cu dispozitive de temporizare.

Publicația germană Der Spiegel și televiziunea publică ZDF au relatat anterior că cinci bărbați și o femeie s-ar fi aflat la bordul iahtului închiriat Andromeda, care a plecat din Rostock pe 6 septembrie și s-a întors pe 23 septembrie 2022. Pe 26 septembrie 2022, seismologii suedezi au detectat mai multe explozii, produse la intervale de aproximativ 17 ore. Deflagrațiile au rupt trei dintre cele patru conducte din oțel acoperite cu beton și au eliberat cantități uriașe de metan în atmosferă.

Exploziile au pus capăt dependenței Germaniei de gazele rusești

Sistemul Nord Stream, construit de compania rusă Gazprom la adâncimi cuprinse între 80 și 110 metri în Marea Baltică, avea o capacitate de transport de până la 110 miliarde de metri cubi de gaze naturale către Germania. Anterior, Germania primea aproximativ jumătate din importurile sale de gaze naturale prin Nord Stream 1. Capacitatea de aprovizionare urma să se dubleze odată cu deschiderea Nord Stream 2, însă Berlinul a anulat autorizarea acestuia chiar înainte de invazia rusă din februarie 2022.

Exploziile din septembrie au marcat sfârșitul dependenței îndelungate a Germaniei de gazele naturale rusești, deși Moscova redusese deja livrările ca reacție la sprijinul Berlinului pentru sancțiunile europene.

Implicații politice în Germania

Procesul, care ar urma să continue până în februarie 2027, ar putea avea și implicații politice interne. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), aflat de peste un an în fruntea sondajelor de opinie, a cerut oprirea ajutorului militar pentru Ucraina și restabilirea relațiilor energetice cu Moscova.

În primele luni după explozii, oficialii occidentali au indicat în principal Rusia drept posibil responsabil. Moscova a respins permanent acuzațiile, considerând absurdă ideea că și-ar fi distrus propriile conducte. Rusia respinge și acuzațiile mai recente privind presupuse operațiuni de sabotaj hibrid și atacuri cu drone asupra infrastructurii occidentale.