Relațiile dintre presă și instituțiile publice din Bihor, în atenția controlului financiar

O anchetă jurnalistică readuce în discuție modul în care banii publici ajung la companiile de presă din Bihor și dacă serviciile contractate corespund prestațiilor efectiv livrate. În centrul dezbaterii se află firma Bihor Media SRL, care editează publicații precum ziarul Bihoreanul și site-ul ebihoreanul.ro.

Sume încasate de la instituții și companii publice

Compania de Apă Oradea a plătit către Bihor Media 325.027,76 lei în perioada 2024–2025. La Oradea Transport Local, contractele inventariate pentru intervalul 2021–2025 însumează 216.000 de lei. În paginile publicației apar interviuri cu directorii acestor instituții și prezentări ale proiectelor administrației.

Potrivit centralizării prezentate de jurnalistul Florin Bunoiu, în perioada 2015–2021 Bihor Media a încasat 2.028.168 de lei de la instituțiile și companiile inventariate, ceea ce reprezintă aproximativ două treimi din plățile către presa locală cuprinse în această centralizare.

Diferența dintre serviciul facturat și beneficiul real

Ancheta ridică problema modului în care contractele de publicitate pot ascunde alte prestații. Atunci când în acte apare promovarea, iar beneficiul real constă în protecție mediatică oferită celor care controlează banii publici, fondurile plătite pentru un serviciu fictiv sau folosite în alt scop decât cel declarat nu mai pot fi tratate ca o simplă problemă de prezentare contabilă.

La Oradea Transport Local, directorii societății au beneficiat de interviuri, iar publicația a găzduit anunțuri despre abonamente, programe și recrutare. Rămâne de stabilit ce parte din aceste apariții reprezintă prestația contractată și ce parte este conținut editorial.

Miza funcțiilor din instituțiile de control

Disputa privind Camera de Conturi Bihor este legată și de miza funcțiilor. Au fost prezentate public relațiile dintre Emilian Pavel și Liviu Sabău Popa, precum și prezența lui George Fărăianu în instituție. Numirea lui Pavel ca prefect readuce în atenție aceste legături și ridică întrebarea cine câștigă influență în conducerea controlului.

Ambiția lui Liviu Sabău Popa pentru șefia Camerei, relatată public, trebuie privită prin consecințele unei asemenea promovări, inclusiv din perspectiva independenței față de administrația verificată.

Campanii de discreditare și presiuni mediatice

Ancheta descrie un mod de operare prin care publicațiile trustului declanșează campanii de denigrare și discreditare împotriva persoanelor sau instituțiilor care se opun intereselor grupării. Sunt menționate acuzații false, declarații măsluite, informații scoase din context și linșaje mediatice menite să afecteze reputații și cariere.

Investigatii au scos la iveală exemple de presiuni mediatice exercitate asupra unor oameni de afaceri, politicieni, funcționari publici sau simpli cetățeni. Numitorul comun al acestor situații este folosirea presei ca instrument de intimidare și control.

Ce trebuie să urmărească verificările

Controlul trebuie să privească simultan instituțiile plătitoare și publicația care încasează sumele: ce promovare se contractează, ce se publică efectiv și ce se decontează. Pentru partea de lucrare neexecutată, factura prezintă drept realizată o prestație inexistentă, iar instituția o plătește din fonduri publice.

Facturarea, acceptarea și plata unor astfel de prestații alcătuiesc mecanismul de fraudare a banului public. Când controlul descoperă facturi pentru prestații inexistente și decontări fictive, constatarea trebuie dusă până la sesizarea organelor de cercetare penală, iar traseul banilor trebuie urmărit de la factura emisă până la aprobarea plății.

Dezbatere despre transparența presei locale

Ancheta susține necesitatea unor mecanisme de control, transparență și responsabilitate în presa locală, care să garanteze independența și integritatea jurnalistică. Orădenii contribuie la acest circuit financiar și au dreptul să afle ce primesc în schimb și cum sunt recuperate sumele cheltuite necorespunzător.