66 de soldați din Republica Democratică Congo, condamnați la moarte pentru lașitate

Tribunalul Militar al Garnizoanei Goma a pronunțat pedeapsa cu moartea pentru 66 de soldați din Republica Democratică Congo, acuzați de lașitate, revoltă și nerespectarea ordinelor. Sentința a fost anunțată la 10 noiembrie 2026.

Arestări în urma confruntărilor cu rebelii

Cel puțin 71 de membri ai Forțelor Armate ale Republicii Democratice Congo (FARDC) au fost arestați în urma unor incidente separate, legate de luptele intense dintre armată și grupările rebele, în apropierea granițelor țării cu Uganda, Rwanda și Burundi. Aceștia au fost acuzați că și-au abandonat posturile sau că au fugit în timpul confruntărilor cu rebelii.

Procurorii au solicitat pedeapsa cu moartea pentru 70 dintre inculpați și o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru un ofițer de informații. Instanța a decis însă achitarea a patru dintre inculpați.

Autoritățile militare invocă necesitatea disciplinei

Maiorul Dieudonné Kasereka, șeful departamentului de comunicare al FARDC în regiunea vizată, a declarat că aceste acuzații au fost necesare pentru a consolida disciplina în regiunile Kivu de Nord și Kivu de Sud, zone afectate de conflicte.

Contextul conflictului din estul țării

Frontul pentru Refondarea Națiunii (FRN) este o grupare care reunește mai multe facțiuni rebele, incluzând Mișcarea 23 Martie (M23) și Alianța Fluviului Congo (AFC). Originile grupării pot fi urmărite până la genocidul din Rwanda din 1994 și conflictul etnic care a urmat, aceasta apărând din rândul milițiilor tutsi congoleze de la acea vreme. Gruparea este condusă de fostul președinte al R.D. Congo, Joseph Kabila.

Odată cu venirea la putere a actualului președinte, Felix Tshisekedi, în 2019, Kabila s-a trezit tot mai izolat pe plan politic, alegând un exil autoimpus într-o zonă aflată sub controlul a ceea ce era atunci M23. O altă componentă care complică și mai mult conflictul este implicarea grupării rebele FDLR, o miliție formată din hutu rwandezi, activă, de asemenea, în regiunea Kivu de Sud.

Deși președintele Rwandei, Paul Kagame, a negat orice implicare în conflict, atât R.D. Congo, cât și numeroși actori din comunitatea internațională au susținut că dovezile implicării rwandeze sunt clare. Rwanda a fost parte a acordului de pace din 2025, mediat de SUA – un acord considerat de mulți ca servind, în principal, intereselor economice americane, fără a contribui semnificativ la soluționarea conflictului de lungă durată.

La începutul acestui an, Organizația Națiunilor Unite a condamnat FRN și soldații rwandezi pentru „omucideri, tortură și alte rele tratamente, pedepse corporale, recrutări ilegale forțate, muncă abuzivă și utilizarea copiilor-soldați”.