Reforma administrativă discutată în PSD: un scenariu ar reduce România la 15 județe

O reformă administrativ-teritorială aflată în lucru în PSD ar putea reduce numărul județelor de la 41 la 15, dacă s-ar aplica modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar. Ipoteza a fost invocată de Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, într-un interviu acordat marți. El a precizat că este vorba despre un scenariu de lucru, nu despre o variantă finală sau o decizie politică asumată oficial, și că formația nu a stabilit deocamdată un număr final de județe.

În această variantă, actualele granițe administrative ar fi redesemnate, iar mai multe județe ar fi reunite în unități teritoriale mai mari, grupate în jurul orașelor în care funcționează Curțile de Apel.

Ce județe ar putea deveni centre administrative

Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj.

În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte, urmând să fie comasate cu județele învecinate.

Cum ar arăta noua împărțire pe regiuni

În vestul țării, Bihorul ar urma să își păstreze statutul de centru administrativ, iar Satu Mare ar putea fi comasat cu acesta. În Banat, Timișul ar rămâne județ, în timp ce Aradul și Caraș-Severinul ar putea fi absorbite.

În sud-vest, Doljul ar deveni principalul centru administrativ al unei regiuni care ar reuni și actualele județe Olt, Gorj și Mehedinți. Reforma este susținută și de lideri PSD din Oltenia, între care primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul Claudiu Manda.

În sud-est, Constanța ar urma să își păstreze statutul, iar Tulcea ar putea fi comasată cu aceasta. Galațiul ar rămâne un centru administrativ regional, iar Prahova ar putea prelua rolul de centru al unei regiuni care ar include actualele județe Buzău și Dâmbovița.

În Transilvania, Alba, Mureș și Cluj s-ar număra printre județele care și-ar păstra statutul administrativ. În Moldova, Bacăul, Iașiul și Suceava ar deveni centre regionale, iar actualele județe Neamț, Vaslui și Botoșani ar putea fi comasate cu acestea.

Scenariul care vizează Capitala și județul Ilfov

Una dintre cele mai importante modificări ar putea viza Bucureștiul și zona metropolitană. Scenariul discutat în PSD ar presupune desființarea Primăriei Generale a Municipiului București și păstrarea primăriilor de sector, care ar urma să preia responsabilitățile actualei administrații municipale.

Totodată, județul Ilfov ar putea dispărea ca unitate administrativă distinctă, localitățile sale urmând să fie reorganizate în noua structură teritorială. O asemenea modificare ar avea implicații și asupra configurației politice locale, Ilfovul fiind unul dintre județele în care PSD și PNL au avut mize importante. De asemenea, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, este unul dintre contestatarii lui Ilie Bolojan în interiorul PNL.

Modelul celor 15 Curți de Apel, punct de plecare

Ideea unei reorganizări în 15 regiuni administrative are ca posibil punct de plecare actuala organizare a sistemului judiciar. În România funcționează 15 Curți de Apel civile, ale căror circumscripții teritoriale acoperă toate cele 41 de județe și municipiul București.

Potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, sediile curților de apel sunt la Alba Iulia, Pitești, Bacău, Oradea, Suceava, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Târgu Mureș, Ploiești și Timișoara. Circumscripțiile lor reunesc deja mai multe județe.

De exemplu, Curtea de Apel Craiova are în competență tribunalele din Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt, în timp ce Curtea de Apel Timișoara acoperă Timiș, Arad și Caraș-Severin. La Oradea sunt arondate Bihor și Satu Mare, iar la Constanța, Constanța și Tulcea. Curtea de Apel Ploiești acoperă Prahova, Buzău și Dâmbovița, Curtea de Apel Cluj are în circumscripție Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj, iar cea din Iași reunește Iași și Vaslui.

Dragoș Benea a invocat modelul celor 15 Curți de Apel ca posibil punct de plecare pentru discuție, fără să confirme că viitoarea hartă administrativă va reproduce exact această împărțire. Potrivit lui, comasările ar urma să fie fundamentate pe o matrice de sustenabilitate, care va lua în calcul populația rezidentă, sustenabilitatea financiară și capacitatea de colectare a taxelor locale.