Reforma administrativă: 26 de județe ar putea fi comasate până în 2028

România ar putea rămâne cu 15 județe în loc de 41, dacă reforma administrativ-teritorială aflată în lucru ar fi aplicată după modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar. Europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care pregătește proiectul, a explicat că prima etapă a reformei ar trebui încheiată până la alegerile din 2028, astfel încât scrutinul să reflecte noua organizare a țării.

Potrivit acestuia, există doi factori de presiune care impun calendarul: alegerile locale din 2028 și startul competiției pentru cadrul financiar multianual 2028–2034 al Uniunii Europene. „Avem doi factori de presiune: alegerile locale din 2028, această hartă ar trebui să fie validă și startul pe competiția pentru fondurile europene pentru 2028–2034. Comunități care sunt azi sub 3.000 de locuitori sunt condamnate la subdezvoltare”, a declarat Benea. El a adăugat că la scrutinul din 2028 „toate partidele vor pleca de la zero”.

Comasare voluntară, într-o primă etapă

Social-democratul a precizat că proiectul este încă în lucru și că nu poate avansa un calendar, deoarece „calendarul nu este la PSD, ci la guvern”. Într-o primă etapă, Ministerul Dezvoltării a demarat comasarea voluntară a localităților cu până la 1.500 de locuitori, însă Benea avertizează că unitățile rezultate trebuie să depășească pragul de 3.000 de locuitori. „Să nu comasăm 800 cu 800 și să facem 1.600. Cei care fac acest proiect ar trebui să impună această cifră de bun simț de 3.000. Adică să nu ne trezim că din trei comune nu facem nici 2.500 de locuitori”, a spus el.

Curțile de Apel, punctul de plecare pentru comasarea județelor

În privința comasării județelor, planul are la bază organizarea celor 15 Curți de Apel civile, ale căror circumscripții teritoriale acoperă toate cele 41 de județe și municipiul București. „Am propus ca punct de plecare organizarea Curților de Apel. Un sistem mai rigid, dar care s-a dovedit a fi eficient. Pot rămâne 20-17 județe, asta în urma unor discuții pe bază de criterii și cifre”, a explicat Benea. El a menționat că această reorganizare a Curților de Apel a fost inițiată de Mircea Ionescu Quintus, ca ministru al Justiției, în 1992, și a evitat să speculeze soarta unor județe concrete: „Nu știu unde va fi Buzăul, va fi cu Prahova, va fi cu Galați, nu speculez”.

Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj. În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte și ar urma să fie comasate cu județele învecinate. PSD nu a stabilit deocamdată un număr final de județe, iar comasările ar urma să fie fundamentate pe o matrice de sustenabilitate care va lua în calcul populația rezidentă, sustenabilitatea financiară și capacitatea de colectare a taxelor locale.

Ultima reorganizare a fost în 1968

Benea a subliniat că ultima reformă administrativ-teritorială a României a avut loc în 1968, în timp ce toate celelalte state membre ale Uniunii Europene au trecut prin procese de reorganizare între 1980 și prezent. „De atunci s-au schimbat căile de comunicare, comunicațiile. E complicat să le spunem oamenilor că noi nu putem conecta azi regiuni și comunități când digitalizarea este un proces ireversibil și tot mai accelerat”, a afirmat vicepreședintele PSD.

El a adăugat că principalul beneficiar al reformei va fi cetățeanul, deoarece ponderea populației și trendul demografic contează semnificativ în analiza cost-beneficiu realizată de Comisia Europeană la aprobarea finanțărilor. „Indicele de populație, trendul demografic, contează foarte mult în analiza cost-beneficiu, dacă se aprobă un proiect de alimentare cu apă sau nu, dacă se aprobă un proiect de alimentare cu gaze sau nu. Singurul câștigător detașat al acestui proiect este cetățeanul român”, a conchis Benea, referindu-se la calitatea mai bună a serviciilor și la investițiile în școli, grădinițe și iluminat public, care depind de finanțări de la bugetul de stat sau din fonduri europene.