DNA redeschide urmărirea penală în dosarul care îl vizează pe primarul din Alba Iulia
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au redeschis urmărirea penală într-un dosar ce vizează fapte de corupție care ar fi fost comise de primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa. Edilul fusese reclamat pentru abuz în serviciu și distrugere din culpă, în legătură cu achiziția a 21 de autobuze electrice prin PNRR.
Inițial, structura locală a DNA Alba Iulia a clasat cauza fără a proceda la urmărire penală. Ulterior, structura centrală a DNA a solicitat instanței să confirme redeschiderea urmăririi penale, iar Tribunalul Alba a admis marți cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA. Instanța a constatat că ordonanța de redeschidere este legală și temeinică, decizia fiind definitivă.
Plângerea formulată de societatea de transport public
Dosarul are la bază plângerea penală formulată de Societatea de Transport Public (STP) SA Alba Iulia împotriva primarului Gabriel Pleșa. Sesizarea, înregistrată la DNA Alba Iulia în 19 iunie 2026, viza presupuse fapte de abuz în serviciu și distrugere din culpă.
În 17 septembrie 2026, procurorul de caz de la DNA Alba Iulia a dispus clasarea cauzei în ceea ce privește acuzația de abuz în serviciu, considerând că nu au fost indicate concret dispozițiile din legislația primară care ar fi fost încălcate.
Criticile STP la adresa clasării
STP a atacat clasarea la 20 octombrie 2026. Societatea a susținut că, în aproape trei luni, nu a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem, nu a fost audiat reprezentantul legal, nu a fost cerut niciun înscris de la Primărie, de la Ministerul Dezvoltării sau de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Public Alba Iulia – Transport Local și nu a fost verificată nici măcar una dintre cele 50 de anexe depuse la dosar.
Argumentele procurorului de la structura centrală a DNA
Ordonanța procurorului de la structura centrală a DNA a dat dreptate STP Alba Iulia. Procurorul-șef a arătat că art. 289 alin. (2) din Codul de procedură penală enumeră limitativ condițiile de formă ale plângerii, iar legiuitorul nu a cerut petenților să facă încadrări juridice sau să indice norme legale, acestea fiind atributul organelor judiciare.
Magistratul a mai observat că legea nu a lăsat la aprecierea procurorului sfera condițiilor de formă și nu i-a permis să ceară, în stadiul sesizării, alte date decât cele enumerate.
„Condițiile de formă prevăzute pentru conținutul modurilor de sesizare sunt strict reglementate de lege sub forma enumerării lor. Legiuitorul nu a lăsat la aprecierea organului de urmărire penală sfera condițiilor de formă și nici nu a edictat vreo dispoziție legală care să-i permită solicitarea, la stadiul modului de sesizare, a altor date suplimentare celor enumerate de legiuitor. (…) Lipsa unui răspuns concret din partea petentei, la o astfel de cerință a organului de urmărire penală, nu poate conduce la considerarea existenței unui caracter incomplet sau neclar al modului de sesizare, din moment ce identificarea acelor dispoziții din legislația primară reprezintă o atribuție a organului judiciar”, se precizează în ordonanța prin care s-a dispus redeschiderea și reluarea urmăririi penale.
Procurorul a adăugat că, dacă descrierea faptei era incompletă sau neclară, se impunea restituirea pe cale administrativă, cu indicarea elementelor care lipsesc. Potrivit acestuia, cele două adrese ale procurorului de caz nu sunt prevăzute de lege în acest scop, iar lipsa unui răspuns la ele nu poate transforma o sesizare completă într-una incompletă.
Concluzia magistratului de la DNA București este că din analiza actului de sesizare nu a reieșit neîndeplinirea vreunei cerințe de fond sau de formă esențiale, astfel încât soluția de clasare dispusă de DNA Alba Iulia este „nelegală și netemeinică”.