Cinci persoane reținute în dosarul „Fabrica de moșteniri”
CINCI PERSOANE, INCLUSIV UN NOTAR PUBLIC, REȚINUTE ÎN DOSARUL „FABRICA DE MOȘTENIRI”
Într-un scandal de proporții care a zguduit sistemul juridic din România, Poliția din Constanța a reținut recent cinci persoane, printre care un notar public, în cadrul dosarului denumit „Fabrica de moșteniri”. Această acțiune a fost coordonată de DIICOT, care a cerut arestarea preventivă a suspecților, acuzându-i de diverse infracțiuni grave.
Pe 6 noiembrie 2025, polițiștii și procurorii DIICOT au desfășurat o acțiune amplă, reținând cinci membri ai unei rețele infracționale care ar fi operat în domeniul traficului de persoane, abuzului în serviciu și falsului intelectual. Scopul rețelei era de a obține prin mijloace frauduloase proprietăți aparținând vârstnicilor vulnerabili, folosindu-se de acte false.
Conform anchetatorilor, rețeaua era compusă din persoane care, după ce identificau vârstnici bolnavi sau singuri, foloseau acte falsificate pentru a lua în posesie locuințele acestora. Imobilele erau ulterior vândute unor cumpărători de bună-credință, iar faptele ilicite se desfășurau pe parcursul a șapte ani.
Primele rețineri din cadrul acestui dosar au avut loc în luna iulie 2025, când autoritățile au descoperit un mecanism complex prin care membrii grupării obțineau imobile prin intermediul unor acte false. Aceștia acționau cu sprijinul unor funcționari publici, printre care și alți notari și executori judecătorești, care le conferau ilegalitate actelor juridice.
Investigarea a scos la iveală că, începând cu vara anului 2015, liderul grupării ar fi dus vârstnicii într-o locuință din Oltina, menținându-i într-o stare de subordonare, pentru a le lua pensiile. Practic, victimele erau private de hrană adecvată și de îngrijire medicală, fiind exploatate fizic și emoțional.
În acest context, DIICOT a formulat propunerea de arestare preventivă a celor cinci reținuți, iar pentru un executor judecătoresc, a fost cerută înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu arestarea preventivă, pe o perioadă de 30 de zile. Acțiunile grupării au fost nu doar ilegale, ci și extrem de bine orchestrate, complicând considerabil procesul de recuperare a proprietăților de către persoanele îndreptățite.
După această serie de evenimente, autoritățile continuă să investigheze rețeaua, iar implicarea notarilor și executorilor judecătorești ridică semne serioase de întrebare asupra integrității sistemului juridic din România. Cazul „Fabrica de moșteniri” este un exemplu clar de abuz sistemic, care a exploatat cele mai vulnerabile segmente ale societății.
Anchetatorii au reușit să dovedească că prin declarații false, contracte de împrumut fictive și testamente falsificate, membrii grupării urmăreau să obțină proprietăți, cu scopul de a le revinde ulterior, disimulând astfel proveniența lor ilegală. Având în vedere gravitatea acestor fapte, este de așteptat ca justiția română să acționeze ferm împotriva tuturor celor implicați în acest scandal de corupție.
Acest dosar continuă să atragă atenția, iar opinia publică așteaptă cu interes rezultatele anchetei și eventualele sancțiuni care vor fi aplicate celor implicați.
