Creșterea Record a Exporturilor de Petrol ale Norvegiei pe Fondul Conflictului din Orientul Mijlociu
În martie 2026, Norvegia a înregistrat o creștere excepțională a exporturilor de țiței, cu un avans de 68% comparativ cu aceeași lună din anul anterior. Această expansiune a atins un nivel record, totalizând 57,4 miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a aproximativ 6,1 miliarde de dolari. Exportul a fost de 56,6 milioane de barili de petrol, vânduți pe piața internațională. Un factor decisiv în această creștere impresionantă a fost tensiunea geopolitică generată de conflictul din Orientul Mijlociu, care a avut un impact direct asupra aprovizionării globale cu petrol și, prin urmare, asupra prețurilor.
Jan Olav Rorhus, un consilier principal la agenția de statistică norvegiană, a subliniat efectele perturbatoare ale conflictului, afirmând că închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat un „șoc semnificativ” în livrările de petrol, ceea ce a dus la o creștere mare a prețurilor pe piața globală. Norvegia, cunoscută ca cel mai mare exportator de energie din Europa Occidentală, a beneficiat și de o apreciere a prețurilor gazelor naturale ca urmare a tensiunilor din regiune.
Impactul economic generat de această creștere a fost considerabil, cu un excedent comercial atingând 97,5 miliarde de coroane, cel mai mare raportat de la începutul anului 2023. Aceasta vine ca un răspuns la declarațiile presedintelui american Donald Trump, care a remarcatt că Europa se află într-o situație disperată în căutarea unor surse de energie, menționând că Norvegia își furnizează petrolul Marii Britanii la prețuri foarte ridicate.
Ministrul Finanțelor din Norvegia, Jens Stoltenberg, care a ocupat anterior funcția de secretar general al NATO, a fost nevoit să respingă acuzațiile conform cărora țara ar profita de pe urma crizei energetice create de conflictul din Orientul Mijlociu. Stoltenberg a argumentat că efectele negative ale acestui conflict asupra piețelor financiare sunt semnificative pentru norvegieni, fiind mai relevante prin intermediul fondului suveran de investiții al țării, estimat la 2,2 trilioane de dolari, decât prin simpla creștere a prețurilor energiei.