Marile state UE resping regulile Bruxellesului privind tarifele la energie

Comisia Europeană dorește să preia un rol mai important în gestionarea rețelei electrice a Uniunii Europene, pentru a reduce facturile consumatorilor, însă mai multe state membre, în frunte cu Franța și Germania, se opun ferm acestei inițiative. Guvernele refuză regulile unice și vor să decidă singure cum își gestionează tarifele și consumul energetic.

Discuțiile privind cine va plăti pentru modernizarea rețelei electrice a blocului comunitar, esențială pentru obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050, au loc la Bruxelles în momentul în care electricitatea ajunge în centrul strategiei economice a Uniunii. UE vrea ca gospodăriile și companiile să treacă de la combustibilii fosili la electricitate, în timp ce producătorii industriali, centrele de date, pompele de căldură și vehiculele electrice ar urma să crească cererea.

Costurile pentru extinderea și operarea rețelelor se reflectă tot mai mult în facturi. Tarifele de rețea și taxele depășesc adesea prețul energiei consumate. Tarifele de rețea au reprezentat 27% din facturile gospodăriilor și 21% din cele ale companiilor, iar taxele și impozitele naționale au adăugat alte 24% pentru gospodării și 16% pentru firme.

Comisia propune reguli noi, statele cer flexibilitate

Creșterea facturilor a determinat Comisia Europeană să propună, în iulie, noi reguli menite să le reducă, pe fondul unei crize accentuate provocate de închiderea Strâmtorii Ormuz. Comisia a prezentat și un plan de electrificare cu un obiectiv de 46% până în 2040.

Președinția irlandeză, care conduce prin rotație Consiliul UE, încearcă să păstreze obiectivul general de a face electricitatea mai ieftină și mai ușor de utilizat, oferind în același timp guvernelor și autorităților naționale de reglementare mai mult spațiu pentru aplicarea regulilor. Aceasta propune o reformă amplă a tarifelor de rețea, care ar încuraja consumatorii să reducă cererea la vârf și să țină cont de amplasarea noilor conexiuni.

Polonia, Italia, Cehia, Luxemburg, Lituania și Letonia vor ca autoritățile de reglementare să folosească instrumente precum electricitatea mai ieftină în afara orelor de vârf sau stimulente pentru amplasarea proiectelor în zone cu capacitate disponibilă, dar numai când acestea sunt potrivite pentru sistemul energetic al fiecărei țări. Spania, Țările de Jos, Suedia și Cipru au exprimat îngrijorări mai puternice privind eficiența și posibilele consecințe sociale ale acestor măsuri.

Flexibilitate națională versus coordonare europeană

Pentru Comisie, regulile comune ar face piața fragmentată a energiei mai transparentă și mai eficientă. Însă statele UE se opun măsurilor care le-ar putea obliga să își refacă sistemele naționale de tarifare, care reflectă diferențe majore între rețele, industrii și categorii de consumatori. Franța, Germania, Italia, Polonia, Finlanda, Spania și Țările de Jos vor ca atribuțiile Comisiei să fie reduse semnificativ sau eliminate, susținând orientări în locul unei abordări obligatorii.

Miza politică devine mai clară în privința noilor conexiuni la rețea. UE se confruntă cu liste de așteptare tot mai lungi, în condițiile în care fabricile, proiectele de energie regenerabilă, centrele de date și alte investiții cu consum ridicat concurează pentru o capacitate limitată. Regulile propuse ar permite statelor să stabilească priorități când nu există suficient spațiu în rețea.

Un grup important de țări — Germania, Franța, Spania, Portugalia, Polonia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Belgia, Lituania și Letonia — susține acordarea unui rol mai puternic guvernelor. Acestea argumentează că decizia privind proiectele care primesc acces la capacitatea limitată implică alegeri politice privind competitivitatea industrială, securitatea energetică și prioritățile sociale. Comisia susține că stabilirea criteriilor tehnice și a tarifelor de rețea este, în esență, o sarcină de reglementare.