Ratingul de țară al României ar putea fi îmbunătățit în 2027, potrivit ministrului Finanțelor
Ratingul de țară al României s-ar putea îmbunătăți în 2027, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a precizat că evoluția depinde de credibilitatea bugetului pentru anul viitor și de o execuție bugetară bună.
„Agențiile de rating, în cazul în care constată că bugetul este credibil, că execuția anului 2026 arată îmbunătățiri, și arată în momentul de față, atunci e clar că vom avea în primă instanță o menținere a ratingului. Dar menținerea ratingului din primul trimestru din 2027, cu o execuție bună în 2027, ne deschide în sfârșit perspectiva să ridicăm perspectiva de la negativ la stabil, adică scăpăm de securea asta cu care trăim deasupra capului de la trimestru la trimestru că putem să pierdem calificativul de investiții”, a afirmat Nazare.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării celei de-a treia ediții a Barometrului Antreprenorilor NewMoney-INSCOP.
Calificativul de investiții, descris ca o protecție pentru economiile și locurile de muncă ale românilor
Ministrul Finanțelor a subliniat importanța menținerii calificativului de investiții pentru economia românească, avertizând că o pierdere a acestuia ar avea consecințe grave.
„Calificativul de investiții și acest rating, la fel ca și deficitul, nu este o chestiune abstractă, e o protecție pentru toți românii. E protecția economiilor românilor, e protecția investițiilor românilor, e protecția locurilor de muncă a tuturor românilor, pentru că o pierdere a calificativului de investiții ar avea efecte catastrofale pentru toată economia. Nu rele, nu dificile, catastrofale”, a avertizat el.
Datoria publică a crescut accelerat în ultimii cinci ani
În privința datoriei publice, Nazare a atras atenția asupra ritmului accelerat de creștere din ultimii cinci ani și asupra costurilor cu dobânzile.
„Datoria noastră publică a crescut, a accelerat. Ritmul din ultimii cinci ani este incredibil. Și practic ce e datoria publică? E un fel de sac în care aruncăm deficitele fiecărui an. Și cu cât deficitele mai mari, cu atât sacul devine mai greu. Și mai greu de dus. Și cu costuri mai mari. Și uitați că ajungem la 3% sau un pic peste 3 costuri cu dobânzile, adică practic jumătate din deficitul acestui an. Cel prognozat este numai cost cu dobânda”, a explicat ministrul Finanțelor.
El a insistat asupra necesității reducerii costurilor de finanțare. „Devine din ce în ce mai greu de dus. Deci este obligatoriu să facem tot ce ține de noi, să scădem costurile de finanțare. Piața a devenit mai grea”, a adăugat Nazare.
Împrumuturile ar trebui orientate către investiții, nu către cheltuieli curente
Ministrul a arătat că împrumuturile ar trebui orientate către investiții și dezvoltare, nu către acoperirea cheltuielilor curente.
„Dar acești bani trebuie să fie strict pentru zona de dezvoltare. Dacă sunt, să fie strict pentru zona de dezvoltare. Adică nu putem să creștem datoria pentru cheltuieli curente. Sau pentru alte tipuri de cheltuieli rigide pe care nu le putem acoperi altfel. Trebuie să facem în așa fel încât acest gap să devină cât mai mic. De aceea scăderea deficitului e atât de importantă și de aceea trebuie să fim consecvenți și să ne ținem de acest plan”, a susținut Alexandru Nazare.
Potrivit acestuia, România trebuie să continue ajustarea deficitului bugetar până în 2030. „Avem un plan până în 2030. Trebuie să ajustăm câte un pic în fiecare an. Deci trebuie să facem în așa fel încât să arătăm că acest trend continuă. Cu cât acest trend va continua, cu atât vor scădea costurile de finanțare, cu atât economia privată va avea mai mulți bani, cu atât vor fi șanse mai mari pentru o relansare economică. Lucrurile sunt foarte legate, nu sunt separate”, a mai spus ministrul Finanțelor.
Bugetul pentru 2027, realizat într-o aplicație electronică finanțată prin PNRR
Alexandru Nazare a spus anterior că bugetul pentru anul 2027 va fi primul buget al României realizat într-o nouă aplicație electronică, BugetNG, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Asta ne va permite să avem o imagine mult mai bună de ansamblu asupra modului în care se cheltuie banii”, a spus el.
Deficitul bugetar, sub nivelul programat în trimestrul III 2026
În aceeași zi, Ministerul Finanțelor a anunțat că deficitul bugetului general consolidat în trimestrul III 2026 a fost de 37,27 miliarde de lei, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat. Totodată, investițiile au crescut cu 48,6%, iar cheltuielile de funcționare s-au redus, conform Raportului privind execuția bugetară pe trimestrul III 2026.
Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în perioada similară a anului 2025. Nazare a precizat că ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR.