Omenirea se află în fața unei crize alimentare din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz

În ultimele săptămâni, tensiunile din regiunea Golfului au crescut alarmant, aducând în discuție eventualitatea unei crize globale în domeniul alimentar, cu repercusiuni profunde asupra securității alimentare. Blocarea Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă crucială nu doar pentru transportul petrolului, ci și pentru livrarea îngrășămintelor necesare agriculturii, este un subiect de mare îngrijorare pentru experții internaționali. Situația este cu atât mai gravă cu cât multe dintre țările din Golf depind aproape în totalitate de această arteră pentru aprovizionarea cu alimente.

Îngrășămintele, un factor crucial pentru agricultură

Analizând dinamica comerțului global, specialiștii de la Signal Group au subliniat că regiunile din Golful Persic contribuie cu aproximativ 20% la comerțul internacional de îngrășăminte esențiale. Acestea includ substanțe vitale precum amoniacul, fosfații și sulful, fără de care orice agricultură durabilă ar fi imposibilă. În mod particular, aproape 50% din producția mondială de uree, un îngrășământ pe bază de azot extrem de folosit, provine din această regiune, cu Qatar deținând o zecime din volumul global.

Impactul imediat al conflictului asupra industriei îngrășămintelor

Recent, în urma unor atacuri din partea Iranului, compania QatarEnergy a suspendat operațiunile la complexul industrial Ras Laffan, un hub vital pentru producția de îngrășăminte și gaze naturale lichefiate. Această suspendare a dus la întârzieri în livrările de materii prime, amplificând îngrijorările în rândul fermierilor care depind de accesul constant la resurse agronomice esențiale.

Consecințele unei blocări prelungite

Conform estimărilor efectuate de UNCTAD, o blocare a Strâmtorii Ormuz care ar dura 30 de zile ar putea reduce exporturile de îngrășăminte cu 1,33 milioane de tone lunar, o situație de natură să afecteze sever culturile agricole globale, deja lovite de diverse crize. Fermierii ar putea fi nevoiți să reducă utilizarea îngrășămintelor sau să aleagă culturi cu o necesitate mai mică de fertilizanți, ceea ce s-ar traduce prin scăderea semnificativă a producției agricole.

Vulnerabilitățile globale în fața crizei alimentare

Conflictul izbucnit în Iran constituie al treilea mare șoc pentru securitatea alimentară mondială în doar șase ani, alăturându-se pandemiei COVID-19 și invaziei ruse în Ucraina. Prețurile îngrășămintelor cresc, iar orice blocaj suplimentar ar putea exacerba o criză deja existentă. Țări precum India sau Brazilia, care depind în mare măsură de importurile din Golful Persic, sunt amenințate de dificultăți în asigurarea alimentației pentru populațiile lor.

Pericolele pentru statele vulnerabile

De asemenea, nu doar țările din Golful Persic, care importă între 80% și 90% din alimentele consumate, se află în pericol. Africa Subsahariană, unde fermele folosesc îngrășăminte mai puțin decât ar fi necesar, rămâne extrem de vulnerabilă. Creșterea prețurilor alimentelor, influențată de costurile mari ale petrolului, poate duce la o exacerbare a crizei alimentare, afectând grav capacitatea multor națiuni de a-și hrăni populația.