Ministrul Economiei vrea exploatarea grafitului de la Baia de Fier din 2027 și transformarea lui în grafen

Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, a anunțat că își propune ca exploatarea zăcământului de grafit de la Baia de Fier să înceapă în 2027, iar materia primă să fie prelucrată în România în grafen, nu exportată în stare brută. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat miercuri.

Potrivit Ministerului Economiei, zăcământul de grafit de la Baia de Fier este cel mai mare din Europa. În trecut, din cele două cariere ale zonei erau extrase anual 40.000 de tone de minereu. Un fost ministru al Economiei susținea că România ar putea deveni al doilea producător de grafit din Europa, după Norvegia.

Guvernul a decis în august 2026 reluarea exploatării de grafit în două perimetre miniere de la Baia de Fier, în județul Gorj. Actualul ministru al Economiei a declarat că exploatarea ar putea începe chiar din 2027 și că își dorește ca grafitul să fie transformat în grafen pe teritoriul României.

„În primul rând, eu vreau la anul să începem să exploatăm grafitul de la Baia de Fier și să îl transformăm în grafen. Nu mai vreau doar să extragem materie primă și să o exportăm. Grafitul este mai valoros ca aurul pentru industria de apărare. Deci este un material critic, extrem de important și vreau să îl scoatem. Și nu să exportăm grafitul, ci să îl transformăm în grafen, că avem posibilitatea asta să o facem din industria extractivă. Vreau să trecem și la partea de prelucrare, nu numai să exportăm materie primă”, a spus Daniel Zamfir.

Ministrul a afirmat că există în prezent tehnologie avansată care permite extragerea eficientă a grafenului, cu respectarea normelor de mediu. El a adăugat că își propune să pună un accent deosebit pe valorificarea resurselor naturale ale României.

„Eu o să pun un accent deosebit pe ce înseamnă resursa pe care o are această țară. Noi stăm pe niște bogății incredibile. Tot ceea ce înseamnă materii prime suntem departe de a folosi ceea ce putem să folosim. Avem iazuri de decantare pe care le folosesc cei de la CupruMin și Remink, unde extrag cupru și alte neferoase, în care există importante cantități de aur și de metale rare, care în momentul ăsta zac de ani de zile acolo și nu le exploatăm”, a declarat el.

Zamfir a apreciat că „bătălia pe planetă este pe resursa critică”, iar România are acces la tehnologie modernă pentru a deveni un jucător pe această piață. „Dacă noi pierdem această oportunitate să folosim, cu tehnologie modernă, gândiți-vă că tot ce s-a extras până acum în România, că vorbim de cupru, că vorbim de alte lucruri, s-a extras cu o tehnologie învechită. Acum există cu totul altă tehnologie, unde putem și să respectăm condiții de mediu și să avem o eficiență mult mai mare a ceea ce facem acolo. Aia vreau să fac cu prioritate. România are rezerve, vreau să dăm drumul”, a mai spus ministrul Economiei.

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025-2035, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.464/2024, prevede că până în 2035 România trebuie să își valorifice superior resursele minerale și să devină un pol de dezvoltare durabilă în economia europeană. Documentul enumeră șapte zone cu ocurențe de pământuri rare: Glogova, Clejnești, Ohaba, Chituc, Poienari-Tigveni, Jolotca-Ditrău și Grădiștea de Munte.

În tabelul intitulat „Descriere generală resurse potențiale M.P.C. din România”, strategia menționează, în cazul pământurilor rare, „zăcăminte care conțin monazit, bastnasit, allanit și altele”, precum și „nisipurile aluvionare care conțin minerale titano-zirconifere”.