Șase decizii în dosarul arestării preventive a lui Călin Georgescu

În dosarul în care DIICOT îl acuză pe Călin Georgescu că ar fi înșelat un om de afaceri cu peste un milion de euro, judecătorii au luat șase decizii privind arestarea preventivă. Trei au respins ideea arestului preventiv, iar alte trei, de la instanța de apel, le-au desființat și au decis contrariul. Toate au avut un element comun: niciuna nu a pus în discuție că probele DIICOT nu duc la „suspiciunea rezonabilă” că fostul candidat ar fi săvârșit faptele.

Cronologia deciziilor

Pe 22 septembrie, Tribunalul București a decis controlul judiciar, după reținerea din ziua anterioară. Pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT și a decis arestarea preventivă. Pe 13 octombrie, Tribunalul a admis înlocuirea cu arestul la domiciliu, iar pe 23 octombrie Curtea de Apel a menținut arestul preventiv. Pe 26 octombrie, Tribunalul a respins prelungirea și a dispus controlul judiciar, iar pe 28 octombrie Curtea de Apel a decis menținerea în arest pentru încă 30 de zile.

Condițiile legale și divergențele

Articolul 223 din Codul de procedură penală permite arestul preventiv dacă există suspiciune rezonabilă și una dintre situațiile legale: sustragere, influențarea probelor, săvârșirea unei noi infracțiuni, presiuni asupra victimei sau pericol pentru ordinea publică. Judecătorii au subliniat și că măsura trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației.

Divergențele au apărut la condițiile următoare. Tribunalul a apreciat că faptele din 2021-2022 nu mai justifică urgența, că urmărirea penală s-a desfășurat normal cu Georgescu în libertate și că pericolul social s-a diminuat. Curtea de Apel a considerat că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, că arestul este proporțional și că probele privind intenția de a fugi în Italia arată caracterul actual al sustragerii. Decizia din 29 septembrie a fost luată în complet de divergență.

Prelungirea și acuzațiile suplimentare

La prelungire, DIICOT a adus noi acuzații privind încercarea de distrugere a mijloacelor de supraveghere tehnică. Tribunalul a reținut că nu există minime elemente de fapt pentru acestea și că privarea de libertate ar fi disproporționată. Curtea de Apel a decis prelungirea, fără a fi necesar un al treilea judecător.