CCR dezbate sesizarea premierului interimar privind un posibil conflict constituțional între Guvern și ÎCCJ

Curtea Constituțională a României analizează miercuri sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan, care vizează un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Subiectul în dispută îl constituie plata restanțelor salariale ale magistraților.

Sesizarea a fost depusă după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a acționat în instanță Guvernul și a obținut câștig de cauză în primă instanță, în legătură cu neplata unor drepturi salariale restante, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Premierul interimar a explicat că executivul a fost nevoit să sesizeze Curtea Constituțională deoarece, în opinia sa, instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. El a arătat că elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă reprezintă, potrivit legislației privind finanțele publice și Codului administrativ, atributul exclusiv al puterii executive și legislative.

Bolojan a susținut că puterea judecătorească nu are competența tehnică și nici legitimitatea de a stabili modul de distribuire a banilor publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. El a apreciat că o astfel de decizie perturbă echilibrul bugetar național și reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.

Potrivit declarațiilor premierului interimar, în luna martie Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei, sume ce reprezintă restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități aferente acestora. Curtea de Apel București a admis acțiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat decizia.

Prima instanță a stabilit, pe lângă suma respectivă, și penalități de 1% pe zi, ceea ce echivalează cu aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, respectiv circa 9 milioane de euro. Premierul interimar a precizat că, în afara sumelor solicitate de Înalta Curte, există și alte sume în zona parchetelor, de aproximativ 3 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar afecta separația și echilibrul puterilor în stat și ar crea prejudicii grave bugetului de stat.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată la primul termen al procesului.