Ceea ce reprezintă decizia CJUE în legătură cu prescripția penală – clarificările președintelui UNBR

Decizia adoptată la data de 16 iulie 2026 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), referitoare la cazul „Lin II”, nu va revoluționa în mod semnificativ modul în care instanțele din România interpretează regulele legate de prescripția răspunderii penale. Aceasta este părerea formulată de Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, care a furnizat detalii importante cu privire la efectele acestei hotărâri.

Briciu a subliniat că hotărârea CJUE susține principiul autorității de lucru judecat, stipulând că hotărârile definitive pronunțate ca urmare a intervenției prescripției nu pot fi supuse unei reanalizări. Această concepție face parte dintr-un cadru juridic care există deja, stabilit datorită deciziei anterioare, denumită „Lin I”, din anul 2023, fără a modifica substanțial starea de fapt existentă.

Potrivit președintelui UNBR, argumentele formulate de CJUE asigură că autoritatea de lucru judecat împiedică reîntoarcerea asupra cazurilor deja soluționate, garantând astfel drepturile celor implicați în aceste proceduri legale.

Referitor la semnificația deciziei CJUE în contextul justiției românești, Briciu a afirmat că implicațiile hotărârii rămân mai puțin clare pentru procesele care nu au fost închise definitiv. De asemenea, a punctat că, din comunicatul CJUE, nu se deduce că instanțele ar trebui să renunțe în mod automat la principiile stabilite de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2022. Aceasta din urmă a consfințit aplicarea unui standard național de protecție derivat din Constituția României, care favorizează legislațiile mai favorabile pentru indivizi.

Articolele 15 și 20 din Constituție subliniază importanța tratatelor internaționale în cazurile de conflict, stipulând că aceste tratate trebuie să prevaleze doar în situația în care legislația internă nu oferă un standard mai favorabil. Prin urmare, principiul legii penale favorabile devine fundamental, asigurând o protecție pentru drepturile fundamentale ale indivizilor.

În concluzie, Traian Briciu a exprimat aprecierea sa că hotărârea „Lin II” nu va schimba relația dintre jurisprudenta CJUE și standardul constituțional care guvernează instanțele din România, ceea ce sugerează că judecătorii vor continua să aplice principiile stabilite de Înalta Curte din 2022 în cadrul proceselor aflate în desfășurare. Aceasta evidențiază continuitatea și stabilitatea sistemului judiciar, în ciuda eventualelor modificări legislative și jurisprudențiale care ar putea urma.

Astfel, președintele UNBR își exprimă convingerea că instanțele vor rămâne angajate în protejarea drepturilor fundamentale, aplicând cu seriozitate standardele naționale de protecție, chiar și în fața noilor discuții și reglementări impuse de CJUE.