Grecia respinge din nou extrădarea lui Oprescu
Decizia Greciei privind extrădarea lui Sorin Oprescu
Curtea de Apel din Salonic a decis, pe 27 noiembrie 2025, că Sorin Oprescu, fost primar al Bucureștiului, condamnat pentru corupție la 10 ani și 8 luni de închisoare în România, nu va fi extrădat. Aceeași instanță a hotărât să ridice restricțiile impuse de autoritățile elene, care constau în obligația de a se prezenta de trei ori pe lună la secția de poliție și interdicția de a părăsi Grecia. Oprescu fusese arestat în octombrie 2025 în cadrul unui mandat european solicitat de autoritățile române, dar a contestat întotdeauna legalitatea extrădării, evocând o „persecuție politică” împotriva sa.
Contextul legal și argumentele avocaților
Arestarea lui Sorin Oprescu a avut loc în urma unui mandat european emis de România, însă el a fost eliberat ulterior sub condiții restrictive. Avocații săi au argumentat în fața instanței din Salonic că condițiile de detenție din închisorile românești sunt inumane și că starea sa de sănătate s-ar putea agrava, ceea ce l-ar împiedica să beneficieze de un proces echitabil. Aceștia au subliniat că clientul lor nu a fost prezent la pronunțarea deciziei, fiind reprezentat exclusiv de avocați.
Condamnarea lui Sorin Oprescu și implicațiile sale
Sorin Oprescu locuiește în Grecia din 2019, iar cererea de extrădare din 2022 fusese, de asemenea, respinsă de Curtea de Apel din Atena, la acea vreme având la bază motive de sănătate. Fostul primar a fost condamnat pentru primirea unei sume de 25.000 de euro de la Bogdan Popa, fost director al Cimitirelor din București, într-o acțiune ce a implicat constituirea unei organizații criminale care colecta comisioane ilegale din contractele municipalității.
Reacții și impactul cazului asupra imaginii politice
Cazul lui Sorin Oprescu a fost unul dintre cele mai mediatizate scandaluri de corupție din România, dezvăluind colapsul imaginii publice a unui politician care, la un moment dat, părea deasupra disputelor politice. În lumina acestor evenimente, Oprescu a fost stigmatizat ca simbol al corupției în rândul liderilor politici, iar procesul său a generat o dezbatere amplă despre etica și integritatea în funcțiile publice. Odată cu pronunțarea curții din Salonic, se ridică întrebări cu privire la justiția românească și la standardele internaționale de protecție a drepturilor omului.
