O femeie din Marea Britanie a urmat chimioterapie 11 ani pentru un cancer care nu exista

Becky Jones, o femeie în vârstă de 34 de ani din Marea Britanie, a urmat timp de 11 ani un tratament de chimioterapie pentru o formă agresivă de cancer cerebral care, în realitate, nu exista. Diagnosticul i-a fost comunicat la vârsta de 21 de ani, atunci când își dorea să urmeze o carieră în poliție și începuse să sufere de migrene puternice.

În 2012, femeia a fost supusă unei biopsii cerebrale la Spitalul Universitar din Coventry. Medicul oncolog Ian Brown i-a spus că suferă de glioblastom de gradul 4, una dintre cele mai agresive forme de cancer cerebral, și că mai are doar câteva luni de trăit. Diagnosticul i-a fost comunicat înainte ca rezultatele analizei biopsiei să fie disponibile.

Conform avocaților femeii, medicul i-a transmis că singura modalitate prin care putea rămâne în viață era să urmeze tratament cu temozolomidă, un medicament utilizat în chimioterapie, pentru tot restul vieții. „Mi s-a spus în repetate rânduri că, fără chimioterapie, voi muri”, a declarat Becky Jones.

Tratamentul a continuat mai bine de un deceniu, deși mai multe investigații imagistice nu păreau să confirme existența unei tumori. Recomandările medicale standard prevăd, în general, șase cicluri de tratament pe parcursul a șase luni.

Efectele tratamentului i-au marcat viața

Femeia a relatat că anii de chimioterapie au însemnat greață, dureri abdominale, afte și oboseală cronică. Teama de infecții a determinat-o să evite ieșirile și reuniunile de familie. O perioadă nu a avut voie să conducă, iar ulterior a putut conduce doar cu anumite restricții.

Medicii au avertizat-o că, cel mai probabil, nu va putea avea copii. Ea a devenit însă mamă a doi copii. Tratamentul a fost oprit în 2024, când un medic a anunțat-o telefonic că nu va mai face chimioterapie, fără să îi ofere alte explicații în acel moment.

Diagnosticul real, aflat abia în 2025

În mai 2025, după ce dosarul său medical a fost reanalizat de neurochirurgi și radiologi la solicitarea avocaților săi, femeia a aflat că nu avusese niciodată cancer cerebral. Diagnosticul real a fost demielinizarea tumefactivă, o afecțiune inflamatorie a creierului care poate produce leziuni asemănătoare unei tumori și care poate fi tratată, între altele, cu doze mari de corticosteroizi.

„Nu am avut niciodată o tumoare pe creier. Am fost diagnosticată greșit și am trecut prin toate aceste tratamente în cea mai mare parte a vieții mele de adult, fără niciun motiv”, a spus Becky Jones.

Peste 40 de pacienți au dat spitalul în judecată

Cazul femeii nu este singular. Peste 40 de pacienți britanici tratați de medicul Ian Brown au deschis acțiuni în justiție împotriva Trustului NHS al Spitalelor Universitare Coventry și Warwickshire (UHCW), instituția în care acesta a lucrat. Mai mulți dintre ei susțin că au primit tratamente inutile sau că tratamentul cu temozolomidă a fost continuat ani la rând.

Unul dintre pacienți afirmă că tratamentul i-a provocat infertilitate, iar un altul a dezvoltat leucemie după aproximativ 100 de cicluri de chimioterapie care nu ar fi fost necesare.

Raport preliminar: 15 din 20 de dosare, considerate nesatisfăcătoare

Colegiul Regal al Medicilor (Royal College of Physicians) a efectuat o analiză preliminară, examinând 20 de dosare. Dintre acestea, 15 au fost considerate „în ansamblu nesatisfăcătoare”. Raportul arată că unii pacienți au primit tratamente îndelungate, deși existau „puține sau deloc dovezi privind beneficiile”.

Evaluatorii au semnalat și o „curiozitate clinică insuficientă”, referindu-se la faptul că medicii nu au investigat suficient elementele care puneau sub semnul întrebării diagnosticul sau necesitatea continuării tratamentului. De asemenea, raportul indică o colaborare insuficientă între profesioniștii din domeniul medical, ceea ce ar fi permis ca eventualele diagnostice greșite să persiste.

Reacția spitalului

Spitalele Universitare Coventry și Warwickshire, care fac parte din NHS, sistemul public de sănătate din Marea Britanie, afirmă că toți pacienții vizați au fost reevaluați și că au fost stabilite planuri de îngrijire adaptate situației fiecăruia.

Profesorul Ian Brown, care între timp s-a pensionat, nu a răspuns solicitărilor presei pentru un punct de vedere.