Actorul Florin Zamfirescu spune că poate candida la președinție în locul lui Călin Georgescu: N-am mai vorbit, dar comunicăm telepatic
Florin Zamfirescu, actorul care vorbește „telepatic” despre politică
Într-un spectacol ieșit parcă de pe scena unui teatru absurd, actorul Florin Zamfirescu își face loc pe scena politică, deschizând posibilitatea unei candidaturi la președinție. Cu un aplomb greu de înțeles, anunță că ar putea apărea ca alternativă, dacă actualul favorit al taberei suveraniste, Călin Georgescu, va fi exclus din cursă. Nu un plan concret, nu un program politic, ci o simplă insinuare, condimentată cu un limbaj aproape supranatural. Pentru că, bineînțeles, telepatia nu putea lipsi din acest spectacol!
Zamfirescu afirma că n-a mai discutat direct cu Georgescu de luni bune – din vară, mai exact. Însă, potrivit declarațiilor sale, distanța și lipsa convorbirilor nu sunt obstacole reale în comunicarea lor. „Telepatic și subteran” sunt termenii preferați ai actorului, care sugerează că gândurile identice pot țese o formă de comunicare mistică între oameni. Nu, nu în sensul unui miracol, ne asigură el, ci mai degrabă ca o afinitate a ideilor. Un fel de comuniune spirituală între susținătorii aceleiași ideologii.
„Când un om dispare, altcineva îi ia locul”
Ce logică ezoterică poate explica această afirmație? Florin Zamfirescu, un actor cu o carieră impresionantă în teatru și film, transformă scena politică într-un amfiteatru al farselor. În încercarea de a se poziționa drept o soluție providențială pentru electoratul suveranist, el mizează pe ideea ciclului natural al liderilor: când unul pleacă, altul preia ștafeta ideilor, precum o succesiune inevitabilă a destinului.
Dar câți dintre cetățeni pot lua această poziție în serios? Un politician care comunică prin „unde telepatice”? Sau poate doar un simplu joc de cuvinte menit să atragă atenția? Într-o eră a responsabilității și a transparenței politice, astfel de declarații ridică mai multe întrebări decât răspunsuri.
De ce această apariție controversată pe scena politică?
Zamfirescu nu pare să aducă un plan concret sau o viziune clar conturată pentru viitorul țării. În schimb, apare ca o alternativă în eventualitatea unui „dezastru” pentru tabăra lui Călin Georgescu, pe care îl consideră de neînlocuit. Desigur, până când se dovedește reversul, când „în locul lui vor apărea mulți, dacă nu chiar vom apărea mulți”. O avalanșă de incertitudini care nu fac decât să pună în evidență lipsa de coerență.
Este scena politică atât de secătuită de opțiuni încât trebuie să asistăm la asemenea scenarii delirante? Poate că cea mai mare provocare stă nu în candidaturi improvizate, ci în discernământul alegătorilor. La final de zi, rămâne întrebarea arzătoare: cât de jos poate coborî nivelul dezbaterilor politice?
