AEP propune o lege care schimbă regulile de numire a conducerii

Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat un proiect de lege de organizare și funcționare care modifică modul în care este numită conducerea instituției. Potrivit proiectului, președintele și cei doi vicepreședinți ai AEP vor fi numiți prin hotărâre a Parlamentului, iar structura instituției va avea maximum 371 de posturi, excluzând funcțiile de demnitate publică. Actele emise de autoritate vor fi publice, iar proiectul prevede amenzi între 5.000 și 20.000 de lei pentru obstrucționarea atribuțiilor de control, monitorizare, verificare, inspecție sau documentare.

Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a prezentat proiectul într-o conferință de presă, precizând că săptămâna viitoare vor avea loc întâlniri cu partide politice și cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale. El a explicat că își dorește ca proiectul să fie promovat de un guvern cu puteri depline sau de parlamentari, nu prin ordonanță de urgență.

Țuțuianu a argumentat necesitatea actului normativ arătând că AEP nu are în prezent o lege proprie de organizare și funcționare, în condițiile în care toate autoritățile administrației publice centrale au astfel de legi. El a adăugat că activitatea instituției este dispersată în mai multe legi, fără o reglementare unitară, și că un grup de lucru din cadrul AEP a muncit trei luni la elaborarea proiectului.

Proiectul este structurat pe șase titluri mari și clarifică statutul juridic, rolul și misiunea AEP, incluzând ca noutate managementul administrației electorale și profesionalizarea personalului electoral. Documentul configurează AEP ca o autoritate permanentă a administrației electorale, cu responsabilități exercitate înainte, în timpul și după scrutinuri, și nu doar în perioada electorală.

Sunt prevăzute trei direcții principale de acțiune: aplicarea unitară și dezvoltarea cadrului normativ pentru alegeri și referendum, participarea la organizarea scrutinurilor și informarea alegătorilor. Controlul parlamentar vizează numirea, suspendarea și revocarea conducerii, reexaminarea rapoartelor anuale și aprobarea bugetului.

Instituția va depune la Parlament două rapoarte anuale: unul privind activitatea din anul precedent, până la 15 aprilie a anului următor, și unul privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau referendumului, prezentat în cel mult trei luni de la publicarea rezultatelor oficiale.

Proiectul introduce reguli suplimentare pentru conducerea AEP, formată dintr-un președinte și doi vicepreședinți cu mandat de opt ani. Candidații trebuie să aibă studii universitare de master, experiență profesională de cel puțin 15 ani, să nu fi fost condamnați definitiv pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, să nu fi primit în ultimii cinci ani sancțiunea disciplinară a destituirii din funcția publică și să nu fi avut calitatea de lucrător sau colaborator al securității sau al serviciilor de informații. De asemenea, nu pot avea calitatea de soț, soție sau rudă până la gradul al treilea cu președintele României, membrii Guvernului ori ai Birourilor permanente ale celor două camere ale Parlamentului și nu pot fi lucrători operativi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

În prezent, președintele AEP este desemnat de Parlament, un vicepreședinte de președintele României, iar un alt vicepreședințe și secretarul general de prim-ministru. Țuțuianu a subliniat că este anormal ca Executivul să numească majoritatea funcțiilor de conducere într-o instituție autonomă aflată sub control parlamentar. Secretarul general va fi desemnat de președintele AEP, iar salarizarea personalului va fi identică cu cea a angajaților de la Parlament. Membrii personalului vor avea obligația de a declara că nu fac parte dintr-un partid politic.

Toate actele adoptate de AEP vor fi publice, vor putea fi supuse controlului judecătoresc și atacate la Curtea de Apel București – Secția de contencios-administrativ și fiscal. Proiectul prevede organizarea Centrului național pentru dezvoltarea managementului electoral, ca structură de specialitate fără personalitate juridică, cu misiunea de formare profesională, educație electorală, cercetare și documentare.

Sistemul informatic electoral național va fi administrat de AEP și va cuprinde registrul electoral, registrul secțiilor de votare, corpul experților electorali, corpul operatorilor de calculator și verificarea cererilor privind votul în străinătate sau prin corespondență. Sunt prevăzute și sancțiuni pentru obstrucționarea atribuțiilor de control, refuzul nejustificat de a pune la dispoziție date și documente, neefectuarea comunicărilor legale și împiedicarea accesului reprezentanților AEP în spații sau la sisteme informatice necesare exercitării atribuțiilor.