CCR discută astăzi despre noua Lege a integrității. Mandatele aleșilor și declarațiile de avere ale partenerilor…
Decizia Curții Constituționale privind Legea ANI
Curtea Constituțională a României a emis luni un comunicat de presă prin care anunță că a admis, cu unanimitate de voturi, obiecția de neconstituționalitate înaintată în legătură cu noua Lege a integrității. Astfel, sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” a fost declarată neconstituțională. De asemenea, judecătorii au respins obiecția legată de aplicarea de sancțiuni pentru demnitarii care au fost găsiți în incompatibilitate sau conflict de interese, ceea ce înseamnă că așa-numitul „Amendament Fritz” va produce efecte după promulgarea legii.
Detaliile deciziei CCR
Curtea a stabilit că anumite prevederi ale legii sunt neconstituționale, în special cele referitoare la obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a publica declarații de interese financiare. Aceste declarații vor rămâne doar în cadrul Agenției Naționale de Integritate, fără a fi publicate în spațiul public, ceea ce reprezintă o limitare a transparenței.
Reacții la decizia CCR
În urma acestei decizii, AUR a reacționat, întrebând de ce transparența nu se aplică și celor din apropierea puterii. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat că nu va comenta decizia fără a cunoaște motivarea oficială și a subliniat că denumirea de „amendament Fritz” nu este corectă. De asemenea, s-a specificat că publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor a fost declarată neconstituțională, potrivit informațiilor obținute după ședința de judecată.
Implicările legii pentru demnitari
Această lege, care este un jalon important în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), trebuie promulgată până la 31 august 2026. Politicienii din opoziție, USR și PNL, au contestat acest act normativ, acuzând majoritatea că blochează accesul la fonduri europene de aproximativ 771 de milioane de euro pentru a-și proteja liderii. Între timp, contestatarii subliniază că o lege cu probleme de constituționalitate poate compromite respectarea angajamentelor internaționale asumate de România.
