Concedii medicale fictive la AEP

În cadrul unei recente conferințe de presă, Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a expus o situație alarmantă referitoare la utilizarea abuzivă a concediilor medicale în instituția pe care o conduce. Potrivit afirmațiilor sale, între anii 2023 și februarie 2026, angajații AEP au înregistrat un număr total de 1.130 de concedii medicale, însă acest număr a fost semnificativ redus în anii electorali.

Adrian Ţuţuianu a evidențiat un fenomen interesant: „În anii electorali, oamenii nu se îmbolnăvesc, nici din structura locală, nici din structura centrală. Oamenii nu iau concedii medicale în această perioadă, pentru că primesc compensații financiare atât de la AEP, cât și pentru munca prestată ca personal tehnic la Biroul Electoral, ceea ce le asigură venituri duble”. Aceasta sugerează că anumite persoane ar putea folosi concediile medicale ca un mijloc de a evita responsabilitățile în timpul activităților electorale.

Analizând detaliile pe ani, Ţuţuianu a raportat că în anul 2023, care nu a fost an electoral, s-au înregistrat 570 de concedii medicale, în 2024 numărul a scăzut la 307, iar în 2025, la 218. Această tendință de scădere în timpul anilor electorali este demnă de analiză, având în vedere că lunile de campanie electorală coincideau adesea cu o reducere drastică a numărului de concedii medicale.

Intriga a fost amplificată de exemplul unui angajat al AEP, despre care se susține că a fost în concediu medical în timp ce se afla în Dubai, criticând statul român pentru repatrierile în timpul absenței sale. Ţuţuianu a declarat: „Este inadmisibil ca un coleg să se afle în convalescență pe plajele din Dubai, în timp ce noi evaluăm și gestionăm situații atât de serioase”. El a adăugat că va sesiza Comisia de disciplină pentru a aborda acest comportament necorespunzător.

Examinarea lunilor din anii electorali a relevat și faptul că în septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie 2024, când activitatea electorală era intensă, numărul concediilor medicale a fost extrem de mic – 24, 14, 8 și 13, respectiv. Astfel, Ţuţuianu a subliniat că cei care au avut concediu medical în această perioadă au fost, în majoritatea lor, persoane cu afecțiuni medicale grave care justificau o astfel de absență.

Comportamentele referitoare la concediile medicale în contextul alegerilor ridică întrebări serioase despre etica muncii în cadrul instituțiilor publice, mai ales într-o perioadă în care transparența și responsabilitatea sunt esențiale. Această situație subliniază nevoia stringentă de reforme în gestionarea resurselor umane și a proceselor administrative în instituțiile statului.