„`html
Organizarea alegerilor din România în 2024 și 2025
Cheltuielile pentru organizarea alegerilor din România în intervalul 2024-2025 au fost semnificative, ajungând la sute de milioane de euro. Conform informațiilor furnizate de Adrian Ţuţuianu, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), organizarea alegerilor locale și europarlamentare din 2024 a necesitat aproximativ 250 de milioane de euro, în timp ce alegerile parlamentare au înregistrat costuri de 120 de milioane de euro. Cele două alegeri prezidențiale, planificate pentru 2024 și 2025, au depășit suma de 300 de milioane de euro.
Costuri pe alegător
Costurile sunt structurate și în funcție de tipul de alegător, fiind estimat la 26 de euro pentru cei din țară și 45 de euro pentru românii din străinătate, în cazul alegerilor europarlamentare. De asemenea, pentru alegerile prezidențiale din 2025, costul estimat este de 14 euro în țară și 20 de euro pentru alegătorii din diaspora, ca a precizat Ţuţuianu.
Costurile tipăririi buletinelor de vot
Imprimarea buletinelor de vot a adăugat alte cheltuieli semnificative, ajungând la 1.900.000 de euro pentru alegerile prezidențiale din 2025 și 1.794.000 de euro pentru cele din 2024. În ceea ce privește alegerile parlamentare, costul a fost de 6.578.000 de euro, iar pentru alegerile locale, 5.451.000 de euro. Ţuţuianu a menționat că simplificarea buletinului de vot ar putea reduce aceste costuri cu aproape 80%.
Factorii care influențează cheltuielile
Peste 67% din cheltuieli sunt destinată personalului implicat în organizarea alegerilor, inclusiv președinții și operatorii secțiilor de vot, precum și personalul de ordine, precum jandarmii și polițiștii. Ţuţuianu a subliniat că, în cazul alegerilor locale, au existat întârzieri din cauza lipsei de profesionalism a unor experți electorali și operatori de calculator, ceea ce a dus la o întârziere semnificativă în completarea proceselor verbale.
Provocările întâmpinate la alegeri
Problemele întâmpinate de AEP au fost agravate de pregătirea insuficientă a personalului electoral, un aspect care a generat confuzie și întârzieri în procesarea rezultatelor. De exemplu, întârzierile la alegerile locale au fost semnificative din cauza lipsei de experiență a celor care au ocupat funcțiile de conducere în secțiile de vot.
„`