Curtea Constituțională analizează sesizarea privind un posibil conflict între Guvern și Parlament

Curtea Constituțională a României ar putea lua o decizie în cazul sesizării formulate de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, generat de emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE.

În sesizarea depusă, Sorin Grindeanu a cerut Curții Constituționale să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească conduita de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale.

Potrivit sesizării, conflictul ar fi fost generat de două conduite neconstituționale distincte ale Guvernului, dar convergente prin efectele lor: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură, pe 5 mai 2026, și publicarea acesteia în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026, de către un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea oricărei competențe de legiferare delegată.

De asemenea, sesizarea susține că reglementarea prin Ordonanța de urgență nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și la Senat, a transformat Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul.

Conform sesizării, din analiza cronologiei procedurale și din conținutul actelor normative implicate reiese că Guvernul a procedat la extinderea substanțială a proiectului inițial al ordonanței de urgență în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.

Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că „Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului”.

În concluzie, potrivit președintelui Camerei Deputaților, prin conduita sa, Guvernul nu doar că a intervenit într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci a anticipat și a substituit rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție.