Dragoş Pîslaru, despre reforma administrației publice
Dragoș Pîslaru despre reforma administrației publice
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a evidențiat recent că pachetul de legi destinat reformei administrației publice nu este o surpriză, ci mai degrabă o măsură necesară în contextul reducției cheltuielilor statului. Declarațiile sale, făcute într-un interviu la Euronews, subliniază importanța ajustării cheltuielilor publice într-o perioadă în care deficitul bugetar devine din ce în ce mai presant.
Pîslaru a menționat că se estimează economii de aproximativ 5,7 miliarde de lei pe an, iar impactul scontat pentru anul în curs se ridică la 3,3 miliarde de lei. Reacția socială este, conform ministrului, împărțită: o parte din populația română așteaptă măsuri de echilibrare a cheltuielilor publice, în special având în vedere contribuția sectorului privat, care s-a tradus prin creșteri de taxe.
În plus, el a subliniat că, în zona aparatului de stat, tăierile de cheltuieli sunt firesc a fi implementate. La Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, se analizează eficientizarea structurilor existente, iar consultările cu sindicatele sunt considerate cruciale pentru a evalua necesitatea fiecărui post în parte, inclusiv a celor din regimul contractual.
Ce prevede reforma administrației
Ministerul Dezvoltării a publicat recent proiectul de reformă al administrației, care include tăieri de personal și măsuri de creștere a impozitelor pentru proprietățile ilegale, precum și sancțiuni pentru neplata datoriilor. Se propune astfel și o „listă a rușinii”, care va include debitorii, persoane fizice și juridice.
Conform actului normativ, proiectul va reduce bugetele ordonatorilor de credite cu 10% pentru cheltuielile de personal comparativ cu anul 2025. Aceasta se va realiza prin disponibilizări de posturi și reduceri de salarii sau sporuri. Se preconizează desființarea a peste 6.000 de posturi de consilieri personali, o reducere de 25% a posturilor din instituțiile prefectului, precum și o diminuare de 30% a numărului optim de posturi din unitățile administrativ-teritoriale, fără a depăși 20% pentru cele ocupate.
Prin aceste măsuri, autoritățile române își propun să relaționeze mai eficient resursele financiare disponibile și să asigure o administrație publică mai responsabilă și mai eficientă, răspunzând astfel provocărilor economice actuale.
