Lituania avansează spre eliminarea interdicției constituționale privind armele nucleare

Parlamentul Lituaniei a aprobat marți, după dezbateri, un proiect de modificare a Constituției care elimină articolul ce interzice în prezent prezența armelor de distrugere în masă și a bazelor militare ale statelor străine pe teritoriul țării. Decizia reprezintă un pas important pentru a permite Lituaniei să participe fără restricții la sistemul de descurajare nucleară al NATO.

Procedura de modificare a Constituției nu s-a încheiat însă. Parlamentul trebuie să voteze proiectul de încă două ori, cu o pauză de cel puțin trei luni între cele două voturi. Pentru adoptare este nevoie, de fiecare dată, de sprijinul a cel puțin două treimi dintre cei 141 de membri ai Seimasului, adică minimum 94 de parlamentari. La votul de marți, 99 de parlamentari s-au pronunțat pentru modificare, 13 împotrivă, iar cinci s-au abținut. Următorul vot este programat pentru 6 octombrie, iar votul final ar urma să aibă loc în ianuarie 2027.

Argumentele invocate: schimbarea situației de securitate

Președintele Parlamentului, Juozas Olekas, a explicat că situația de securitate a Lituaniei s-a schimbat radical față de momentul adoptării Constituției. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, amenințările nucleare ale Moscovei și întărirea prezenței militare ruse în apropierea Lituaniei, inclusiv în Kaliningrad și Belarus, se numără printre motivele invocate pentru eliminarea interdicției.

În forma actuală, articolul 137 din Constituție împiedică amplasarea armelor nucleare pe teritoriul țării chiar și în cazul unei amenințări militare sau dacă o asemenea măsură ar fi considerată necesară pentru apărarea Lituaniei și a aliaților săi. Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a anunțat în iulie că liderii politici au ajuns la un consens larg asupra necesității eliminării acestui articol, pe care l-a descris ca fiind depășit. Eliminarea articolului nu anulează obligațiile internaționale ale Lituaniei privind neproliferarea și controlul armelor nucleare, chimice, biologice și toxice, precizează nota explicativă a proiectului.

Descurajarea nucleară a NATO și poziția oficialilor lituanieni

Oficialii de la Vilnius susțin că modificarea este necesară pentru ca Lituania să poată folosi toate mijloacele disponibile în cadrul NATO pentru a-și apăra teritoriul. „Descurajarea nucleară a NATO este una dintre componentele esențiale ale apărării colective a Alianței. Scopul capacităților nucleare ale NATO este menținerea păcii, prevenirea șantajului și constrângerii nucleare și asigurarea unei descurajări credibile”, a declarat Juozas Olekas.

Șeful Comisiei pentru Afaceri Externe, Remigijus Motuzas, a subliniat că țările vecine precum Letonia, Estonia și Polonia nu au astfel de restricții. „Lituania trebuie să arate clar aliaților și adversarilor că își va apăra independența prin toate mijloacele. Nu putem fi mai puțin protejați decât alte țări NATO”, a declarat Motuzas.

Discuții privind extinderea capacităților nucleare americane

Autoritățile de la Vilnius au confirmat în această vară că participă la discuții privind posibila extindere a capacităților nucleare americane în Europa. Ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, declara în iunie că discuțiile sunt în desfășurare, fără să ofere detalii, deoarece acestea sunt clasificate, și că Lituania nu stă deoparte în aceste consultări. Oficialul a explicat ulterior că o eventuală desfășurare a armelor nucleare americane în Lituania ar fi avută în vedere în cazul unei crize sau al unui război și că nu se discută despre amplasarea unor arme de distrugere în masă pe teritoriul țării pe timp de pace.

Reacția Kremlinului și răspunsul Lituaniei

Kremlinul a avertizat săptămâna trecută că eventualele arme nucleare amplasate în Lituania și îndreptate împotriva Rusiei vor deveni ținte pentru forțele ruse. „Dacă Lituania va găzdui arme nucleare care vor reprezenta o amenințare pentru țara noastră, acestea vor deveni ținte pentru planificarea strategică și pentru forțele noastre nucleare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. În replică, ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a răspuns Moscovei: „Suntem deja o țintă a Rusiei”.