Lituania solicită consolidarea apărării aeriene a NATO pe flancul estic

Premierul Lituaniei, Mindaugas Sinkevicius, a avertizat asupra amenințărilor provenite din partea Rusiei și Belarusului și a solicitat întărirea apărării aeriene a NATO, subliniind că securitatea nu poate fi asigurată exclusiv prin majorarea cheltuielilor militare.

Lituania se află pe flancul estic al NATO, la granița cu Belarus și cu regiunea rusă Kaliningrad. După declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022, securitatea a devenit una dintre principalele priorități politice ale țării.

Incidente repetate cu drone venite din Belarus

Premierul lituanian a declarat că războiul din Ucraina este strâns legat de securitatea propriei țări. Lituania s-a confruntat cu o serie de incidente în care drone, fluxuri migratorii instrumentalizate și baloane meteorologice au pătruns pe teritoriul său dinspre Belarus. Sinkevicius a afirmat că aceste evoluții au contribuit la instaurarea unei stări mai largi de insecuritate în Europa.

„În calitate de politicieni, trebuie să spunem societății adevărul”, a declarat el, identificând apărarea aeriană drept cea mai urgentă prioritate de securitate a Lituaniei. „Spațiul aerian al Lituaniei este spațiul aerian comun al NATO. Cerul Lituaniei este cerul NATO. Dacă cerul Lituaniei este sigur, atunci și cerul NATO este în mare parte protejat”, a spus premierul.

Apel la solidaritate în cadrul alianței

Sinkevicius a precizat că Lituania caută o solidaritate mai mare din partea aliaților, subliniind că amenințarea depășește granițele naționale. O serie de incidente cu drone au afectat și alte țări europene.

Premierul a insistat că apartenența la NATO nu înseamnă că Lituania se poate baza pur și simplu pe aliații săi. În opinia sa, apărarea colectivă funcționează doar atunci când fiecare membru este pregătit să contribuie. „Desigur, există Articolul 5. Desigur, există apărarea colectivă”, a spus el, referindu-se la tratatul NATO.

Drone versus tancuri: „Avem nevoie de ambele”

Sinkevicius a respins ideea potrivit căreia țările europene ar trebui să aleagă între echipamentele militare tradiționale și tehnologiile mai noi, precum dronele. „Uneori vedem aceste probleme puse în opoziție: drone versus tancuri. Eu spun că avem nevoie de ambele”, a declarat el.

Cu toate acestea, pentru premierul lituanian, echipamentele militare au limitele lor. „Nici dronele, nici tancurile nu ne vor proteja dacă societatea nu se simte în siguranță, dacă oamenii nu simt o legătură cu statul”, a afirmat Sinkevicius.

Sprijinul pentru Ucraina continuă

Sinkevicius a călătorit recent la Kiev și Luțk, unde s-a întâlnit cu lideri politici ucraineni. Lituania s-a angajat să aloce anual cel puțin 0,25% din PIB pentru sprijinirea Ucrainei. Potrivit cifrelor citate de partea ucraineană, sprijinul acordat de Lituania în ultimii ani a ajuns la aproximativ 0,3% din PIB.

Premierul recunoaște că în Europa există un anumit grad de oboseală provocată de război, dar a spus că societățile europene ar trebui să țină cont de amploarea experienței prin care trec ucrainenii. „Uneori mă întreb: dacă noi, europenii, ne simțim obosiți, atunci ce trebuie să simtă societatea ucraineană?”, a spus el.

Sinkevicius a subliniat, de asemenea, rolul esențial al țărilor din Europa Occidentală, în special al Germaniei, în menținerea sprijinului pentru Ucraina. „Sprijinul și asistența trebuie să continue”, a declarat premierul. „Pentru că, dacă frontul occidental, ca să spunem așa, slăbește și cedează, atunci pe frontul estic – unde Rusia luptă împotriva Ucrainei – crește riscul unui eșec”.