Programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan: 381 de măsuri și promisiunea TVA 19% „când ne permitem”

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a prezentat un program de guvernare cu 28 de capitole și 381 de măsuri, care urmează să fie supus votului Parlamentului. Documentul promite nicio taxă nouă în 2027 și 2028, menținerea cotei unice și reducerea deficitului prin tăieri în aparatul de stat, colectare mai bună și bani europeni. Mureșan vrea să meargă marți în Parlament pentru votul de învestitură, având deocamdată sprijinul PNL, USR și UDMR.

Fiscalitate: TVA și Codul fiscal

Programul prevede „scăderea TVA la 19% de îndată ce România își va permite acest lucru”, fără un termen concret sau un prag de deficit stabilit. TVA a urcat de la 19% la 21% anul trecut. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) este promisă de la 1 ianuarie 2027, fără amânare. TVA redusă de 9% pentru locuințe se aplică până la 31 iulie 2027, doar pentru apartamentele cu acte autentificate până la finalul lui 2025. Suma deductibilă pentru Pilonul 3 crește de la 400 la 1.000 de euro pe an. Codul fiscal s-ar modifica doar prin lege, cu minimum șase luni între publicarea în Monitorul Oficial și intrarea în vigoare.

Deficit bugetar și reforma statului

Pentru 2026, ținta de deficit rămâne 6,2% din PIB cash și 6% în metodologia europeană ESA. Rectificarea bugetară ar veni în 30 de zile de la învestire, fără deficit mai mare, iar bugetul pe 2027 ar fi publicat până la 30 noiembrie și votat până la 31 decembrie. În 2030, deficitul ar trebui să coboare sub 3%. Din iulie 2027, jumătate din economiile reformei statului și din veniturile suplimentare din colectare ar merge către reducerea taxării muncii, iar cealaltă jumătate către deficit. Pensiile și alocațiile se indexează în 2027, în limita deficitului și cu avizul Consiliului Fiscal.

Partide, Parlament și companii de stat

Subvenția de la buget pentru partide ar depinde de deficit: dacă legea bugetului prevede un deficit mai mare decât pragurile stabilite, partidele nu primesc bani în acel an. Parlamentul ar fi redimensionat după recensământul din 2021, cu o reducere de 13% a numărului de aleși, de la 465 la circa 405 parlamentari. Ministerele ar avea cel mult trei secretari de stat. Fiecare companie de stat primește în 12 luni un verdict public: listare la bursă, privatizare, concesiune, monopol natural sau închidere ordonată. Firmele cu pierderi doi ani la rând primesc note de la A la E, iar pentru D și E decizia vine în maximum șase luni. TAROM nu mai primește niciun leu public nou, urmând privatizare competitivă.

Salarizare, sănătate și pensii speciale

O nouă lege a salarizării unice ar urma să fie adoptată până la 31 octombrie 2026, fără diminuări de venituri și fără noi procese în instanțe. În sănătate, banii ar urma să urmeze pacientul, iar spitalele ar fi plătite pe servicii efectiv prestate. Sunt prevăzute cel puțin 2.000 de paturi noi de paliație. Pensiile din armată, poliție și serviciile de informații ar fi recalculate după contribuție și vechime, la fel ca în sistemul public, cu o perioadă de tranziție pentru cei aproape de pensionare.

Justiție, servicii secrete și digitalizare

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii ar fi aleși prin vot la nivel național de toți magistrații. Șefii serviciilor secrete ar putea avea cel mult două mandate, fără să depășească opt ani la conducere. Ofițerii care ies din sistem nu ar putea lucra zece ani în presă, justiție sau la conducerea instituțiilor publice. Digitalizarea statului ar fi coordonată de un Chief Digital Government Officer, profesionist apolitic din mediul privat, iar ținta pentru 2028 este ca jumătate din serviciile publice să fie obținute complet online.

Energie, apărare, educație și agricultură

Programul mizează pe un mix de gaz, nuclear, hidro, regenerabile și stocare, cu finalizarea centralelor de la Mintia și Iernut și retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă. Bugetul apărării ar crește gradual până la 5% din PIB. Educația ar primi minimum 6% din PIB, iar cercetarea minimum 1%. Pentru fermieri, un mecanism de compensare a secetei ar deveni operațional din primăvara lui 2027, iar subvenția pe hectar s-ar acorda doar de la un prag minim de 5 hectare.

Ordine publică și politica externă

Poliția Română, Poliția de Frontieră și partea operativă a Inspectoratului pentru Imigrări s-ar uni treptat într-o singură Poliție Națională. Poliția locală ar înceta să funcționeze ca structură de ordine publică, primăriile păstrând doar controalele administrative. Pe plan extern, aderarea la OCDE este programată în 2026, intrarea în programul Visa Waiver rămâne prioritate, iar pentru Republica Moldova și Ucraina se dorește deschiderea tuturor capitolelor de negociere pentru aderarea la UE.