0 5 minute 10 ore

Reforma administrativă dorită de PSD: România ar putea avea între 8 și 15 județe

România ar putea rămâne cu un număr mult redus de județe, între 8 și maximum 15, în loc de actualele 41, dacă reforma administrativ-teritorială discutată în PSD ar fi aplicată. Europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul acestui proiect din partea social-democraților, a declarat că până în 2028 harta țării ar trebui să fie reorganizată, iar niciun județ să nu aibă mai puțin de 500.000 de locuitori.

Potrivit acestuia, dacă obiectivul este atragerea cât mai multor fonduri europene, ținta ar trebui să fie și mai ambițioasă, iar fiecare județ să nu aibă mai puțin de un milion de locuitori. Benea a explicat că Uniunea Europeană finanțează cu precădere comunitățile puternice, reziliente și cu un trend demografic crescător, motiv pentru care a definit acest prag cu șapte cifre.

De ce rămân județele și nu se trece la regiuni

Europarlamentarul a precizat că România va rămâne împărțită pe județe, deoarece o reorganizare pe regiuni ar presupune modificarea Constituției. El a argumentat că oamenii nu mai au răbdare și că procesul nu poate fi dus până la modificarea legii fundamentale înainte de anul electoral 2028 și de startul competiției pe fondurile europene din cadrul financiar multianual.

„Nu este obligatoriu să dispară denumirea”

Confruntat cu nemulțumirile primarilor care au semnalat că vor dispărea de pe hartă județe cu o istorie bogată, Benea a susținut că nu este obligatoriu să dispară nici denumirea acestora. El a dat exemplul județului Maramureș, despre care a spus că nu dispare, cu tradițiile, obiceiurile și oamenii săi, și că eventual ar putea dispărea doar un consiliu județean și structura aferentă. Declarația a venit după ce un primar amenințase cu un referendum de independență.

Economii de 400 de milioane de euro pe an

Într-o primă etapă a reformei, cea a comasării voluntare a localităților cu sub 3.000 de locuitori, ar urma să dispară între 15.000 și 18.000 de funcții de aleși locali începând cu mandatul 2028, iar economiile estimate se ridică la circa 400 de milioane de euro pe an. Benea a explicat că cifrele sunt fluide, pentru că sunt vizate aproximativ 1.700 de comune cu până la 3.000 de locuitori, iar din comasarea lor ar putea rezulta un număr variabil de unități administrative.

El a sugerat ca orice comasare voluntară să depășească pragul de 3.000 de locuitori, pentru a evita situația în care trei comune comasate ajung la doar 2.200 de locuitori. Ministrul Dezvoltării a declarat că până la 1 martie 2027 comunele cu sub 1.500 de locuitori trebuie să fie comasate voluntar, iar Guvernul pregătește o ordonanță de urgență pentru a doua etapă a reformei, în cazul în care comasarea voluntară nu se produce.

Reacția UDMR și calendarul reformei

Propunerea de reformă a stârnit un val de nemulțumire, iar cei mai nemulțumiți s-au arătat reprezentanții UDMR, care au amenințat inclusiv cu o moțiune de cenzură. Principala nemulțumire a formațiunii vizează posibilitatea comasării județelor Harghita și Covasna cu alte județe, dar și perspectiva ca zeci de stațiuni balneare și orașe istorice din Ținutul Secuiesc să devină comune.

În replică, Dragoș Benea a calificat retorica UDMR drept „belicoasă” și „profund contraproductivă”, exprimându-și însă convingerea că formațiunea are datoria și capabilitățile să contribuie la acest proiect. Vicepreședintele PSD a respins și acuzațiile că reforma ar fi doar o poveste lansată pentru a deturna atenția de la alte subiecte, precizând că a fost desemnat coordonator al acestui grup înainte de evenimentele invocate și că a avut mandat să vină cu o comunicare pe acest subiect în cel mult două săptămâni. El a susținut că reforma trebuie implementată până în 2028 pentru a nu rata două momente cheie pentru dezvoltarea țării: alegerile locale și cadrul financiar multianual 2028-2034 al Uniunii Europene.