România, pe locul trei în Europa la votul pentru partide populiste și extremiste

România ocupă locul al treilea între 31 de democrații europene în funcție de ponderea voturilor acordate partidelor clasificate drept populiste, autoritare sau extremiste, arată Indicele Populismului Autoritar 2026, realizat de Timbro și EPICENTER și publicat joi. Peste jumătate dintre voturile de la parlamentarele din 2024 au mers către PSD, AUR, S.O.S. România și POT.

În cele 31 de țări analizate, susținerea medie pentru partidele contestatare a ajuns la 32,6%, un record pentru perioada postbelică. România este devansată în acest clasament doar de Bulgaria și Cehia, iar după ea urmează Italia și Slovacia.

„Apariția AUR în 2019 a schimbat scena politică”

Raportul descrie România ca având unul dintre cele mai volatile sisteme de partide din Europa Centrală și de Est, în care partidele radicale și populiste au fost o constantă, de la partenerii naționaliști de coaliție de la începutul anilor 1990 până la apariția Alianței pentru Unirea Românilor, devenită în 2024 al doilea partid ca mărime, cu 18% din voturi.

„Apariția AUR în 2019 a schimbat scena politică. Spre deosebire de multe partide europene de dreapta radicală, AUR susține apartenența la NATO și creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar este critic față de aprofundarea integrării europene”, notează autorii studiului.

Trei partide românești, clasificate drept puternic autoritare

Conform Indicelui, trei din cele 18 partide clasificate drept puternic autoritare în Europa sunt românești: AUR, S.O.S. România și POT. PSD este încadrat în categoria partidelor populiste, cu tendințe autoritare moderate, dar este descris ca un partid pro-european.

Profesorul de economie Christian Năsulea a explicat că raportul nu ar trebui să surprindă, amintind de precedentele din istoria politică recentă: „În istoria politică a României există multe semne că avem o parte a electoratului care are afinități spre astfel de partide, care votează în momentul în care apar astfel de partide pe scena politică, exemplele date fiind PRM pe PUNR”.

Autoritarismul, principala îngrijorare a cercetătorilor

Cercetătorii atrag atenția că partidele contestatare „nu mai sunt niște outsideri care bat la porțile puterii”, ci actori politici activi, care iau parte la guvernare. În vara lui 2026, astfel de formațiuni făceau parte din 11 dintre cele 31 de guverne naționale analizate.

„Optsprezece partide sunt clasificate drept puternic autoritare. Această categorie include partide care au demonstrat deja la guvernare cât de departe sunt dispuse să meargă în slăbirea independenței justiției, îngrădirea pluralismului media sau politizarea instituțiilor statului”, arată raportul.