Scandal în comisiile de apărare pe tema militarilor români propuși pentru un comandament multinațional dedicat Ucrainei

Ședința comună a Comisiilor de apărare din Parlament a fost marcată de tensiuni și schimburi dure de replici, în timp ce reprezentanții Ministerului Apărării Naționale încercau să explice o cerere transmisă de președintele Nicușor Dan privind participarea României, cu până la 20 de militari, la un comandament multinațional dedicat Ucrainei. Dezbaterea a degenerat în strigăte, jigniri și acuzații reciproce între parlamentari.

Miza reală a votului este mai limitată decât a sugerat scandalul din sală. Nu este vorba despre trimiterea de trupe în Ucraina, ci despre personal de stat major – cel mult 20 de militari – care ar urma să lucreze într-un comandament aflat pe teritoriul unor state NATO.

Ce a cerut președintele Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a solicitat Parlamentului încuviințarea participării Armatei României la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și în structurile de comandă și control subordonate acestuia. Potrivit scrisorii transmise Parlamentului pe 30 martie, este vorba despre până la 20 de militari, personal de stat major, care ar contribui în domenii precum planificarea strategică, operațiile curente și securitatea și apărarea cibernetică.

Comandamentul are caracter rotațional și este dislocat, prin alternanță, în Franța și Marea Britanie. Structura ține de așa-numita „Coaliție de voință” (Coalition of the Willing) – un construct politico-militar menit să ofere Ucrainei un sistem de garanții politice și juridice după încheierea unui acord de încetare a focului.

Explicațiile MApN

Reprezentanții MApN au susținut în fața comisiei că „Coaliția de voință” nu va produce efecte decât după încheierea unui acord de pace, fiind, în esență, un instrument pentru realizarea păcii în Ucraina, nu pentru intrarea într-un conflict. Totodată, comandamentele subordonate nu sunt dislocate decât pe teritoriul țărilor NATO, nu în altă parte, iar constructul este separat de orice inițiativă dezvoltată la nivel NATO și UE.

Solicitarea a fost înaintată Parlamentului încă din primul trimestru, iar România nu are oameni dislocați în cadrul acestui comandament – Parlamentul este cel care decide dacă țara participă sau nu. Reprezentanții MApN au respins categoric scenariul vehiculat de opoziție, afirmând că nu se trimit militari în Ucraina și că aceștia nu sunt deja acolo, pentru că nu s-a aprobat politic cererea.

Tensiuni în timpul ședinței

Tensiunea a izbucnit când senatorul AUR Dan Tănasă a acuzat că, prin acest vot, urmează să fie băgată România în conflict cu Rusia și că țara trebuie să știe ce se întâmplă. El a repetat că parlamentarii sunt băgați în război cu Rusia. A urmat o ceartă deschisă între Tănasă și deputatul Bogdan-Ionel Rodeanu, pe procedura de adresare a întrebărilor. Conducerea ședinței a stabilit că fiecare grup are dreptul la o singură întrebare, ceea ce Tănasă a contestat vehement, cerând ca dezbaterea să dureze mai multe ore.

Momentul cel mai tensionat a venit când Tănasă i s-a adresat lui Rodeanu cu formula „Nu fi dobitoc, domnu’ Rodeanu”. Presiunea timpului a adâncit disputa: ședințele celor două camere aveau plen comun programat la ora 10:00, iar, potrivit unei intervenții din sală, comisiile nu pot delibera în timpul plenului. În ciuda protestelor lui Tănasă, care striga că nu este normal, conducerea ședinței a trecut la vot.

Votul și pașii următori

Proiectul a trecut cu majoritate de voturi în cele două comisii reunite, fără ca numărul exact de voturi să fie anunțat pe loc. Chiar și după vot, disputele au continuat în sală. Decizia finală aparține plenului comun al celor două camere, unde solicitarea președintelui urmează să fie supusă la vot.