UDMR amenință cu moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu din cauza reformei administrativ-teritoriale

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat vineri că formațiunea sa va vota „fără doar și poate” o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu, în cazul în care executivul își va angaja răspunderea pe reforma administrativ-teritorială propusă de PSD. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN.

Csoma Botond a criticat modul în care PSD a abordat această temă, acuzând „neseriozitate” și lipsa consultării cu privire la specificitățile etnice, istorice și geografice, precum și la angajamentele internaționale ale României privind protecția minorităților naționale.

Trei motive de nemulțumire

Purtătorul de cuvânt al UDMR a explicat că formațiunea respinge reforma din trei motive principale. În primul rând, a spus el, este vorba despre incoerența abordării: „Au început cu 1.500, a doua zi au spus 3.000, a treia zi au spus 5.000, apoi au spus și de orașele cu sub 10.000 de locuitori”.

În al doilea rând, UDMR nu este de acord ca reforma să se facă exclusiv pe baza regulii numerice, fără a ține cont de particularitățile istorice, geografice și etnice. În al treilea rând, deputatul a respins intenția PSD de a adopta reforma prin angajarea răspunderii guvernamentale: „Nu se poate face așa ceva. Trebuie să elaborăm un proiect”.

Posibilă moțiune de cenzură, dar fără AUR

Întrebat dacă UDMR ar vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu, Csoma Botond a răspuns afirmativ. El a precizat însă că formațiunea nu va iniția un astfel de demers împreună cu AUR: „De AUR nu discutăm. Noi nu discutăm cu partidul AUR, nici în acest context. Vom vedea la momentul respectiv. Sunt și alte partide în Parlamentul României în afară de AUR, har Domnului”.

Deputatul a argumentat că reforma propusă de PSD încalcă drepturile minorității maghiare, invocând articolul 16 din Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, semnată și ratificată de România. Potrivit acestuia, convenția prevede expres că limitele unităților administrativ-teritoriale nu pot fi modificate dacă modificarea este în detrimentul ponderii unei comunități etnice. „Avem peste un milion de unguri în această țară, nu poți să faci o reformă și să nu iei în considerare și elementele etnice și particularitățile istorice și geografice”, a mai spus Csoma Botond.

Întrebat dacă foștii parteneri de coaliție de la PSD au contactat UDMR pentru discuții pe această temă, liderul deputaților a răspuns scurt: „Nu au discutat, nu ne-au întrebat nimic”.

Comasarea Harghitei și Covasnei și pierderea statutului de oraș

Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale UDMR vizează posibilitatea comasării județelor Harghita și Covasna cu alte județe. De asemenea, formațiunea este nemulțumită de faptul că zeci de stațiuni balneare și orașe istorice din Ținutul Secuiesc ar putea deveni comune.

În categoria localităților între 8.000 și 10.000 de locuitori, riscă să își piardă statutul de oraș localități precum Sovata, Cristuru Secuiesc, Covasna, Valea lui Mihai, Tășnad, Jibou, Huedin și Întorsura Buzăului, alături de stațiuni cunoscute la nivel național precum Sinaia, Eforie sau municipiul Orșova. Între 6.000 și 8.000 de locuitori se regăsesc Baraolt, Vlăhița, Cehu Silvaniei, Ardud, Sărmașu, precum și orașele cu moștenire săsească Agnita și Dumbrăveni. În categoria 4.000 – 6.000 de locuitori apar Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure, Bălan, Livada, Rupea, fostele centre miniere Abrud și Cavnic, dar și stațiunea montană Predeal. Sub pragul de 4.000 de locuitori, lista este deschisă de cel mai mic oraș din România, Băile Tușnad, cu doar 1.372 de locuitori, urmat de stațiuni balneare celebre precum Borsec, Ocna Sibiului și Băile Herculane, dar și de Baia de Arieș sau Sulina.

Scenariul a 15 județe, pe modelul curților de apel

România ar putea rămâne cu numai 15 județe, în loc de 41, dacă reforma administrativ-teritorială discutată în PSD ar fi aplicată într-o formă care să urmeze modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar. Reforma, în această variantă, ar presupune redesenarea actualelor granițe administrative, astfel încât mai multe județe să fie reunite în unități teritoriale mai mari.

Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj. În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte, urmând să fie comasate cu județele învecinate.