„`html

CCR discută astăzi noua Lege a integrității

Curtea Constituțională a României va analiza astăzi, 17 august 2026, contestațiile legate de noua Lege a integrității, un act normativ care vizează atât mandatele aleșilor, cât și declarațiile de avere ale partenerilor de viață ai acestora. Ședința este programată să înceapă la ora 11:00 și se așteaptă să genereze un impact semnificativ asupra legislației actuale.

Amendamentele contestate

Printre cele mai importante aspecte discutate se numără amendamentul care prevede pierderea mandatului aleșilor aflați în funcție, în cazul în care se constată retroactiv incompatibilitatea sau conflictul de interese. Această măsură a fost contestată pentru încălcarea articolului 15 din Constituție, care stipulează că legea se aplică doar pentru viitor. Contestatarii consideră că această prevedere ar putea viza specific primarul Timișoarei, Dominic Fritz, printre alții.

Declarațiile de avere ale partenerilor de viață

Un alt punct controversat este obligativitatea partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și de interese. Contestatarii susțin că legea nu definește clar termeni precum „relații asemănătoare celor dintre soți”, ceea ce ar putea duce la o ingerință nejustificată în viața privată a celor vizați, incluzând persoane care nu ocupă funcții publice.

Impactul asupra fondurilor europene

Legea integrității este crucială pentru desfășurarea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar întârzierea promulgării sale riscă să blocheze primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene. Acuzațiile social-democraților că USR și PNL blochează aceste fonduri pentru a-și proteja liderii sunt respinse de contestatari, care afirmă că integritatea nu poate fi asigurată printr-o lege considerată neconstituțională.

Reducerea transparenței în declarațiile de avere

Unii experți anticorupție și Agenția Națională de Integritate trag semnale de alarmă cu privire la faptul că reducerea transparenței în declarațiile de avere poate afecta angajamentele internaționale ale României, având implicații asupra raportărilor către OCDE, GRECO și Comisia Europeană. Aceasta devine o problemă deosebit de sensibilă, dată fiind implementarea standardelor de stat de drept.”

„`